De ce vom trai mai putin bine in 2006

Economia romaneasca nu va mai merge si anul viitor cu motoarele turate ca in 2005. Cresterea sa va incetini, iar cauzele tin, din nou, de absenta sau insuficienta restructurarii. Poate ca vestea nu va alarmeaza, dar, data fiind apropierea de data aderarii, proportiile se schimba.

In scenariul pesimist de dezvoltare imaginat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), cresterea economica va fi mai mica in 2006 cu un punct procentual fata de estimarile anterioare, de la 6% la 5%.

O crestere economica mai mica decat cea asteptata, dupa ce in 2005 ea a fost oricum incetinita, de la 8,3% in 2004 la 5,4%, este insotita de numeroase efecte negative: inflatie peste estimari, deci scaderea nivelului de trai, somaj mai ridicat, scadere a productivitatii, deci si a competitivitatii produselor noastre pe pietele externe. Nu in ultimul rand, un efect de bumerang va fi scaderea consumului. Pe acesta il va resimti, indirect, si bugetul de stat, care si-ar putea vedea afectate veniturile.

De la bun inceput trebuie precizat ca nici punctele de crestere pe care mizeaza Guvernul si nici amenintarile ce planeaza la adresa economiei nu vor fi diferite in 2006 fata de anii anteriori. Exceptand factorii externi, mare parte dintre probleme tin de faptul ca nu a avut loc acea reasezare a economiei pe baze noi.

Astfel, Prognoza crede ca incetinirea ar putea veni dintr-o evolutie neasteptata a preturilor materiilor prime sau resurselor energetice, dar si dintr-o defazare puternica intre pretul bunurilor importate pentru obtinerea productiei si cel al produselor finite exportate. Astfel, dupa evolutia inregistrata anul acesta, se estimeaza ca in 2006 este posibil ca, odata cu cresterea pretului titeiului la peste 62 de dolari pe baril, pretul gazelor naturale sa depaseasca 300 de dolari/1000 metri cubi. Cum majoritatea industriilor care participa la export - industria chimica, metalurgia, constructiile metalice - sunt puternic dependente de importurile de gaze, este posibil ca acestea sa inregistreze pierderi masive de competitivitate, din cauza cresterilor costurilor.

Un alt factor perturbator ar putea fi, spune Prognoza, cresterea economica in Uniunea Europeana sub estimarile actuale, ceea ce ar insemna o cerere externa mai redusa. Alte amenintari vin din continuarea tendintei de delocalizare a activitatilor de lohn, dintr-o absorbtie mai mica de fonduri europene, dintr-o neadaptare a ofertei nationale la cerintele pietei, dintr-un impact negativ asupra productiei industriale, dar si dintr-o politica a veniturilor relaxata. Mai mult chiar, Prognoza ia in calcul o reducere a consumului si o scadere a incasarilor la bugetul de stat.

"Scenariul pesimist este foarte realist, de fapt", spune Adrian Izvoranu, presedintele Confederatiei Patronale a Industriilor, Serviciilor si Comertului (CPISC). "Noi, pentru anul viitor ne asteptam la crestere, dar nu din piata reala, pentru ca nu este nici pe departe adaptata la cerintele pietei, ci din partea fortei de munca exportate. De acolo vor veni banii", spune Izvoranu. Planurile sale de afaceri mizeaza pe o crestere moderata.

Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronatelor din Industria Usoara, spune ca delocalizarile au provocat pierderi de 20-25% acestui sector, pierderi ce nu vor fi prea usor recuperate si care vor continua si anul viitor. si secretarul general al Asociatiei Exportatorilor, Mihai Ionescu, spune ca exportul ar putea continua trendul descrescator si anul viitor, din cauza scaderii de competitivitate.

In ceea ce priveste consumul, cei mai multi dintre cei consultati au indicat ca sunt posibile scaderi, atat din cauza restrictiilor impuse de Banca Centrala pentru credite, cat si din cauza cresterilor de preturi la materiile prime importate sau cresterilor de tarife la utilitati, care vor reorganiza prioritatile de consum. "Oamenii se imprumuta deoarece mizeaza pe cresterea salariilor si pe cresterea leului. BNR incearca sa le arate ca se imprumuta mai mult decat se pot imprumuta si incearca sa-i convinga sa renunte. Atunci cand se vor convinge ca ii costa prea mult, vor renunta la imprumuturi", crede analistul Florin Citu.

Constructorii sunt impartiti: unii arata ca, din cauza cresterilor de preturi la credite si la materialele de constructii, oamenii vor cladi mai putine case anul viitor; altii spun ca oamenii vor renunta la altele pentru a-si cladi case, dar, oricum, mizeaza mai mult pe comenzile de stat pentru infrastructura. si vanzatorii de bunuri de consum au inceput sa isi faca mai multe variante de business-planuri. "Noi mizam pe o crestere de 10% a vanzarilor, in varianta pesimista, si de 30%, in cea optimista. Am fost foarte afectati de normele BNR, ponderea creditelor in total vanzari a scazut anul acesta de la 59% in 2004 la 47%", spune Lorand Szarvadi, patron Domo.

"Industria usoara a avut foarte mult de pierdut anul acesta si, dupa calculele noastre, aceasta va fi tendinta si in viitor. Trebuie sa ne axam mai mult pe marcile proprii si sa recuperam astfel pierderile."
Maria Grapini, presedinte FEPAIUS

"Riscurile privind atingerea obiectivelor de crestere economica pe intervalul 2006-2008 sunt mai mici. Totusi, situatii neprevazute pot afecta evolutia normala a economiei."
Ion Ghizdeanu, presedinte CNP

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe