Incep arestarile pentru spalare de bani

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a transmis Serviciului Roman de Informatii si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in ultimele doua luni, trei sesizari in care s-a constatat existenta unor operatiuni suspecte de finantare a actelor de terorism, anchetele fiind in curs de finalizare.

Retele formate din 15 persoane fizice, dintre care 9 turci, 4 romani si 2 irakieni, au incercat sa spele si sa finanteze terorismul cu 2.623.000 de euro, se arata in ultimul raport al institutiei.

Pe frontul secret al luptei impotriva criminalitatii financiare transfrontaliere se dau lupte grele, pe care putini le cunosc. Comunitatea chineza din Romania a devenit, in ultima perioada, o tinta a serviciilor specializate, pentru ca s-au inmultit cazurile in care aceasta scoate bani din tara ocolind legea.

Chinezii trimit bani cu valizele in Asia, via Bulgaria
Institutiile de resort din Bulgaria au semnalat autoritatilor romane ca, in ultima perioada, tot mai multi romani trec granita cu geamantane de bani, pe care ii declara in vama bulgara, ii depun in banci din Sofia, iar apoi ii transfera in Hong Kong, respectand legile tarii vecine. Urmarind traseul si conjunctura in care sunt scosi banii din tara, serviciile au constatat ca in spatele acestora se afla oameni de afaceri chinezi. Pentru a usura munca investigatorilor, in viitorul apropiat urmeaza a fi incheiat un parteneriat de colaborare intre autoritatile romane si institutiile de resort din RP Chineza.

Insa nu doar chinezii sunt monitorizati pentru a descoperi noi modalitati prin care crima organizata aloca resurse pe teritoriul romanesc. Pe 1 septembrie 2005 a fost blocata, in premiera nationala, o operatiune suspecta de finantare a terorismului, in valoare de 60.000 de euro. "In aceasta operatiune a fost implicat un cetatean iranian, care incerca sa transfere suma intr-o zona de mare risc, utilizand sistemul bancar romanesc. A incercat sa foloseasca Romania pentru ca astfel de transferuri sunt interzise in marile centre financiare", ne-a declarat o sursa apropiata anchetei, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Demn de mentionat este si faptul ca ONPCSB a primit din partea reprezentantilor Ambasadei SUA la Bucuresti 12 cereri de informatii cu privire la posibila implicare a teroristilor arabi in activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei, acestia fiind investigati de catre agentiile americane competente.

De la inceputul anului si pana saptamana trecuta, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a primit 371 de sesizari de la ONPCSB, din care una a fost solutionata cu rechizitoriu, 5 au fost transmise la PNA si 193 au fost repartizate. Departamentul National Anticoruptie are in acest moment 37 de sesizari, din care 3 transmise PICCJ, 7 trimise Serviciilor Anticoruptie teritoriale si restul in curs de solutionare. De remarcat este faptul ca, in perioada 2000-2004, nu-marul celor condamnati definitiv pentru spalare de bani a fost de 23, din care 20 numai in anul 2000. Daca in anii 2001, 2003 si 2004 a fost condamnat definitiv, in fiecare an, cate un acuzat de spalare de bani, in 2002 infractorii au stat cuminti si nimeni nu a fost pedepsit.

Prejudiciu de 300 de miliarde

La inceputul acestei luni a fost destramata o retea formata din patru persoane suspectate de spalare de bani si crima organizata si acuzate de procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca au produs un prejudiciu de aproape 300 de miliarde de lei vechi patrimoniului mai multor firme private. Potrivit Ministerului Public, au fost prinsi si arestati preventiv membrii unei grupari care folosea firme-fantoma pentru a lua bani de la diverse societati. Anchetatorii au stabilit ca, in perioada septembrie 2002-octombrie 2004, administratorul societatii New York New York SRL a inregistrat in evidentele contabile facturi fiscale false, emise de doua firme-fantoma. Sumele luate fusesera transferate in aceeasi zi din conturile celor patru firme pagubite, fiind retrase de la banca, in numerar, de unul dintre invinuiti, care le preda apoi celorlalti suspecti. Anchetatorii sustin ca, in aproape doi ani, gruparea a reusit sa obtina in acest mod circa 175,4 miliarde lei.

In luna octombrie 2004, administratorul societatii a cesionat actiunile unui cetatean de origine araba, dupa care si aceasta firma a inceput sa functioneze ca una "fantoma". In perioada decembrie 2004-aprilie 2005, mai multe societati comerciale au transferat alti circa 78 de miliarde de lei in contul SC New York New York SRL, sumele fiind scoase, tot cash, de noul proprietar. Pentru operatiunile efectuate, acesta primea de fiecare data un comision cuprins intre 0,6 si 1 la suta din valoarea tranzactiei. De asemenea, in perioada mai-septembrie 2005, membrii grupului au scos, cu acte false, circa 28 de miliarde de lei din contul unei alte firme. Potrivit procurorilor, suma totala retrasa din conturile celor patru societati comerciale pagubite se ridica la 281,4 miliarde lei.

Intr-un alt caz, trei cetateni irakieni sunt cautati de autoritati, fiind acuzati ca, prin evaziune fiscala, falsuri si spalare de bani, au prejudiciat statul roman cu aproape o suta de miliarde de lei vechi. Irakienii au deschis - in calitate de administratori si, respectiv, imputerniciti a cinci societati comerciale "fantoma" - conturi bancare in lei si in valuta si au efectuat operatiuni si viramente in valoare de peste 156 de miliarde de lei, 2.835.000 de dolari si 100.000 de euro. Pentru a vira sumele respective in conturi bancare din strainatate, irakienii au falsificat si au prezentat la banca declaratii vamale de import, precum si contracte fictive de consultanta economica, financiara sau de publicitate.

Software de investigare financiara

Principalele infractiuni generatoare de "bani murdari", detectate in cazurile solutionate de la inceputul anului 2005, au fost evaziunea fiscala, in proportie de 51%, inselaciunea - 18%, criminalitatea organizata - 13%, folosirea bunurilor sau a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul propriu - 3% si coruptia - 2%. Cele mai afectate de fenomenul spalarii banilor au fost comertul intern (43%), comertul exterior (12%) si sectorul financiar (7%).

La sfarsitul lunii trecute s-a incheiat controlul facut de ofiterii specializati ai MI, ONPCSB, comisari ai Garzii Financiare si reprezentanti ai BNR, la cazinouri si institutii de credit. Reprezentantii cazinourilor au primit amenzi de 415.000 RON (circa 116.000 euro), iar bancile au achitat amenzi contraventionale de 85.000 RON (circa 24.000 euro). Verificarile au vizat respectarea legii si a conformitatii firmelor fata de obligatiile de combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism.

Ultimele modificari aduse Legii 656/ 2002 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor instituie obligatia autoritatilor de supraveghere prudentiala de a emite norme privind masurile necesare pentru stabilirea identitatii clientilor. Prin aceleasi modificari a fost imbunatatit sistemul masurii confiscarii speciale, al masurilor asiguratorii. Legea mai cuprinde dispozitii privind accesul la sisteme informationale, punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, comunicarea de inscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile, livrarile supravegheate, precum si folosirea de investigatori sub acoperire.

In acest moment, ONPCSB are acces in foarte multe baze de date, de la MAI, Vami, Finante, ANAF si Imprimerie. Dupa incheierea unui parteneriat cu Uniunea Nationala a Notarilor Publici, toate tranzactiile mai mari de 10.000 de euro sunt raportate, ofiterii Oficiului avand acces la circa 4.000 de astfel de documente, zilnic. In momentul de fata, sunt in curs de finalizare protocoalele de cooperare cu Banca Nationala si Asociatia Barourilor din Romania, urmand a fi incheiat un protocol separat de cooperare cu SRI, in problematica prevenirii si combaterii terorismului. De altfel, spre sfarsitul lunii in curs, va avea loc o evaluare a Uniunii Europene pe componenta de combatere a terorismului.

Pentru a spori eficienta celor care documenteaza cazurile de spalare de bani, Oficiul va folosi, in viitorul apropiat, un soft de investigare financiara, care va rascoli bazele de date existente si va evidentia eventualele legaturi intre persoane si evenimente susceptibile de spalare de bani. In acest moment, softul este instalat si se fac probe pe o baza de date "demo".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe