Avantajul fortei de munca ieftine paleste in fata dezavantajului productivitatii scazute. Mitul competitivitatii economiei romanesti in Uniunea Europeana se destrama. Costul scazut al fortei de munca nu este un argument suficient pentru includerea noastra in planurile de perspectiva ale investitorilor vestici.

Intre strategia de crestere a competitivitatii Uniunii Europene (Agenda Lisabona) si problemele cotidiene ale romanilor nu exista, la prima vedere, nici cea mai mica legatura. Prima suna abstract si indepartat, cele din urma sunt presante si au urgenta nevoie de solutii. Totusi, legatura exista. "Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene s-a reorientat catre aspectele sociale si cele ce tin de piata muncii, iar tot ceea se refera la venituri, crearea de locuri de munca, somaj nu este un lux pentru Romania, ci o necesitate", desluseste analistul Liviu Voinea relatia dintre Agenda Lisabona si concretul cotidian.

Alaturi de o echipa de cercetatori, membri ai Grupului de Economie Aplicata, el a ajuns la concluzia ca salariile mici comparativ cu media europeana, avantajul pe care bat moneda autoritatile atunci cand incearca sa atraga investitori, nu mai sunt demult un stimulent de natura sa atraga capitalul strain.

Cel mai recent raport al Natiunilor Unite asupra evolutiei investitiilor straine pe plan mondial arata ca noile state membre ale Uniunii Europene au fost preferatele anului care a trecut. Vechile state membre au atras cu 40% mai putin capital strain, in timp ce tarile care au aderat in 2004 au inregistrat o crestere de 70% a investitiilor.

In ceea ce ne priveste, scenariul nu se va repeta, daca in anul ce ne-a mai ramas pana la aderare nu gasim solutii si bani pentru a depasi decalajul enorm de productivitate. In medie, romanul munceste in schimbul a 1,6 euro pe ora, in timp ce cetatenii statelor vechi membre ale Uniunii Europene nu accepta sa fie platiti cu mai putin de 24 de euro pe ora, iar vecinii nostri din centrul si estul Europei castiga, in medie, sase euro pentru o ora de lucru. Mana de lucru ieftina ar trebui, teoretic, sa ne faca atractivi pentru companiile europene. Este o teorie in care oficialii de la Bucuresti cred inca si pe care o promoveaza in toate mijloacele de comunicare ce se adreseaza strainatatii.

Ieftin nu inseamna neaparat bun

Realitatea este insa cu totul alta, arata analistii Grupului de Economie Aplicata, iar lipsa de apetit pentru Romania a fluxurilor de investitii directe demonstreaza acest lucru. Muncitorii nostri sunt ieftini, dar trecutul recent indica scumpirea lor treptata, in medie cu 0,10 euro in fiecare an. Cresterile salariale sunt mici, este adevarat, dar nu au nici o legatura cu productivitatea muncii, ci mai degraba cu ciclurile electorale.

Romanii lucreaza in continuare pentru putin, dar nu dau randament. Polonezul este de doua ori mai productiv, iar daca privim catre muncitorii vechilor state membre, romanul este de patru ori mai putin eficient decat acestia. Lesne de inteles catre cine se va indrepta atentia oricarei companii serioase, puse in situatia de a alege unde sa-si deschida filiale sau unde sa faca afaceri in parteneriat si cui i se va oferi un loc de munca la standardele salariale visate.

"Principalul nostru scop ar trebui sa fie depasirea decalajelor care ne separa de statele membre UE." Liviu Voinea, Grupul de Economie Aplicata

Productivitatea muncii face diferenta

Angajatorii estici platesc sume apropiate ca valoare in contul asigurarilor sociale si de sanatate. Investitorii privesc mai putin catre acest aspect si mai mult catre productivitatea muncii.

• In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale platita de angajator, Romania se afla pe picior de egalitate cu Ungaria (0,22% din contributia non salariala). In Polonia, contributia este de 0,1%, iar in Republica Ceha, de 0,2%.
• Angajatorul roman plateste in contul asigurarilor de sanatate 0,07% din totalul contributiei non-salariale, la fel si cel polonez. Maghiarul ii depaseste, cu o contributie de 0,11%.


Despre autor:

Capital

Sursa: Capital


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.