2004, anul exploziei creditelor

Volumul creditelor acordate firmelor si populatiei a crescut constant pe toata durata anului, in medie cu circa doua procente pe luna. Singura sincopa a fost inregistrata in luna februarie ca urmare a inaspririi regulilor de creditare de catre BNR. Aceasta relaxare a fost insa rapid recuperata luna urmatoare, pe masura
ce bancile au gasit "portite" legislative prin care au eliminat girantii si avansul, masuri introduse de banca centrala pentru a limita viteza de crestere a creditarii.
Desi la inceputul anului creditul in lei era preferat, spre sfarsit imprumuturile in valuta au preluat treptat puterea, apogeul fiind atins la primele semne de apreciere
a leului.

Inceput in forta

Inceputul anului ii gasea pe romani in plina goana dupa credite, desi perioada cumparaturilor de Sarbatori se terminase.
Dublarea volumului creditelor in 2003 fata de 2002 plus explozia de Sarbatori au obligat BNR sa actioneze pentru protectia unui sistem bancar considerat inca nepregatit pentru acest avant.
Banca centrala fixeaza unele norme prudentiale, cum ar fi reintroducerea girantului si a avansului la contractarea unui credit, si anunta intrarea lor in vigoare pentru luna februarie.
In acest context, creditul neguvernamental a crescut in luna ianuarie cu 3,2 la suta (2 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 315.128 miliarde lei.
Cea mai importanta trasatura a acestei perioade a fost cresterea cu 5,2 la suta a componentei in lei fata de numai 1,6 la suta a celei in valuta. Situatie care nu se va mai repeta in 2004.

Februarie, "sfarsitul lumii"

Luna februarie a debutat cu deja celebrele norme prudentiale ale BNR. Efectul a fost cel scontat de banca centrala. Creditul neguvernamental a crescut in luna februarie cu 0,5 la suta (scadere cu 0,1 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 314.189 miliarde lei.
Imprumuturile in lei si in valuta au cunoscut dinamici apropiate crescand cu 0,6 la suta, respectiv, 0,5 la suta. Acest aspect, de altfel destul de interesant, fiind practic un echilibru, a fost umbrit de "celebritatea" primei relaxari a ritmului de creditare inregistrata in circa un an.
Reactiile bancherilor au fost atunci vehemente.
"Populatia ar trebui sa vina la banca sa vada exact despre ce este vorba. Multi s-au speriat degeaba.
Daca in decembrie se duceau la magazine de parca ar fi trebuit sa vina sfarsitul lumii, acum se comporta de parca acesta a venit", declara presei Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Caderea creditelor in lei

In martie, eforturile bancilor de a ocoli pe cat posibil normele BNR cat si nevoia romanilor de bunuri noi, de valoare, au dat rezultate, creditul neguvernamental a crescut in luna martie cu 3,5 la suta (3 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 333.112 miliarde lei.
Pentru prima data, cresterea componentei in lei a fost net inferioara celei in valuta.
Creditele in lei au urcat cu 0,6 la suta, iar cele in valuta cu 5,9 la suta.
In perioada 31 martie 2003 - 31 martie 2004 creditul neguvernamental a crescut cu 65,2 la suta.
Marjele s-au pastrat oarecum la fel si in aprilie. Inflatia sub asteptari pe primul semestru a adus tensiuni intre bancile comerciale si BNR.
Tot mai multe voci cereau bancii centrale sa reduca dobanda de interventie, indicand ca inflatia o permite, iar nivelul de creditare din Romania este infim fata de tarile europene. Bancherii spuneau ca au nevoie de un astfel de semnal din partea BNR pentru a reduce dobanzile in vederea cresterii atractivitatii imprumuturilor. Semnalul se lasa asteptat.

Scaderea dobanzii de interventie

Pentru prima data in decurs de un an BNR hotaraste, la inceputul lui iunie, sa reduca dobanda de interventie. O face insa cu numai 0,5 la suta, la 20,25 la suta. Bancile n-au reactionat, insa factorul psihologic da.
Creditul neguvernamental a crescut in luna iunie cu 3,3 la suta (2,7 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 351.464 miliarde lei.
Componenta in lei a crescut anemic, ca si pana atunci, cu 0,5 la suta. Imprumuturile in valuta s-au majorat insa cu 5,5 la suta.
Desi cerusera un semnal cat de mic, bancile dadeau acum inapoi, poate si pentru ca nivelul de creditare era multumitor chiar si la dobanzi mari.
"Este posibil ca reducerea dobanzii BNR cu 0,5 la suta sa nu aiba chiar efectul scontat, in sensul ca nu trebuie sa ne asteptam la scaderi imediate ale dobanzilor la credite", ne declara atunci Ghetea.
BNR a mai redus dobanda de cateva ori. Populatia si firmele au observat acest lucru si s-au imprumutat mai mult, incepand sa ocoleasca produsele bancare cu dobanda fixa. In iulie, creditele au crescut cu 4,5 la suta, iar in august cu 3,7 la suta.

Bancile cedeaza

In septembrie, bancile incep sa scada dobanzile la comanda BCR-ului, care renunta prima la trei procente.
Creditul neguvernamental a crescut in luna septembrie cu 3,3 la suta (2,4 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 393.446 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,6 la suta a componentei in lei si a majorarii cu 4,4 la suta a celei in valuta. "BCR a redus dobanda cu trei procente ca urmare a coborarii repetate a ratei de interventie a BNR. Celelalte banci sunt acum fortate sa-si revizuiasca dobanzile pentru a nu ramane in afara pietei", declara Ghetea.
In octombrie, creditul a avansat cu numai 2,2 la suta.
La 31 octombrie 2004, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 46,3 la suta (32,1 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003.

Efecte adverse

Anul acesta a intrat in functiune si "politia creditelor" - Biroul de Credit. In evidenta sa au intrat nu mai putin de 155.000 de persoane fizice care au avut cel putin o data un incident de plata a unui credit, declara recent Serban Epure, directorul general al institutiei. Alarmant este faptul ca acesta este un numar total istoric, din care aproximativ 80.000 de persoane, deci mai mult de jumatate, au un incident de plata activ la aceasta ora. Cu numai o luna in urma, Biroul raporta numai 70.000 de incidente de plata.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe