Investitorii pe SIF isi freaca mainile de bucurie

Cele mai multe dintre actiunile SIF au atins ieri noi maxime istorice, marcand o crestere de 107% de la inceputul acestui an pentru indicele BET - FI, care urmareste evolutia acestor societati de investitii financiare, si un avans de 19% numai de la inceputul lunii septembrie.

Ieri, SIF-urile au urcat in medie cu 3%, cresterea fiind condusa de achizitiile masive facute pe SIF Moldova si Oltenia. Capitalizarea SIF-urilor a atins ieri 1,37 miliarde de euro, in crestere cu 30 mil. euro fata de ziua precedenta si cu 163 milioane de euro fata de finalul lunii august. Capitalizarea Bursei a ajuns la 14,47 miliarde de euro, cu 226 mil. euro mai mult fata de valoarea de la finele lui august.

Titlurile SIF Moldova au fost mai tranzactionate decat cele ale Oltenia, care detinea suprematia, in ambele cazuri, transferurile de ieri fiind de peste 3 mil. euro fiecare.

Moldova a reusit sa depaseasca pentru prima data Banatul, deocam-data insa doar din punctul de vedere al pretului la care actiunile celor doua SIF-uri au fost tranzactionate. Cursul SIF Moldova a urcat pana la 1,69 lei/actiune, stabilind un nou record la acest pret, in timp ce actiunile SIF Banat -Crisana au fost tranzactionate la un maxim de 1,67 lei/actiune, aceste titluri nereusind deocamdata sa-si depaseasca maximul istoric.

Un nou record au stabilit si actiunile SIF Oltenia, care au sarit pana la 1,98 lei/actiune, dar si titlurile SIF Muntenia, pentru care investitorii au platit pe parcursul sedintei un pret maxim de 1,28 lei/actiune.
Cresterea SIF-urilor a tras dupa ea si Bursa per ansamblu, care a castigat aproape 1% la nivelul indicelui de referinta BET. SIF-urile au avut o evolutie pozitiva si miercuri, cand din nou pe fondul unor cumparari masive, actiunile acestor companii se apropiasera foarte mult de recordurile de pret anterioare.

Avansul Bursei romanesti din ultimele doua zile este totusi in contradictie cu ceea ce s-a intamplat pe pietele din regiune, unde in aceeasi perioada s-au inregistrat scaderi de pana la 10%. Numai ieri, bursele din Cehia si Ungaria au pierdut intre 4-5%, in timp ce piata din Polonia a suferit un declin similar.
Motivatiile scaderii pietelor de capital, care nu au caracterizat in ultimele zile doar pietele din Europa Centrala si de Est, nu sunt foarte clare. Unii dintre analisti vorbesc despre scaderea pretului barilului de petrol, companiile petroliere si bursa din Moscova fiind printre cele mai afectate, in timp ce alti analisti spun ca investitorii se orienteaza spre piata americana in conditiile in care dobanzile la dolar sunt in crestere.

Brokerii spun totusi ca la noi, investitorii straini cumpara in continuare si ca deocamdata nu sunt semne ca si-ar schimba atitudinea favorabila pe care o au fata de Bursa romaneasca.

"Este posibil sa fie vorba despre o restructurare a portofoliilor fondurilor straine pentru ca investitorii din Polonia, Ungaria sau Romania sunt cam aceiasi. Piata romaneasca este perceputa ca avand un potential mai ridicat de crestere decat tarile din primul val de aderare la Uniunea Europeana", spune Liviu Giugiumica, directorul BRD Securities.

"Astazi am vazut foarte multe ordine de cumparare venite din strainatate. Si de aici se naste intrebarea: daca la noi cumpara, de ce vand pe celelalte piete din regiune? Nu cred ca piata noastra va scadea daca se opresc scaderile de acolo", spune Valerian Ionescu, director de operatiuni la CA IB Securities.

Alti brokeri considera ca o alta explicatie pentru care piata de la noi creste in timp ce altele din regiune sufera scaderi este faptul ca investitorii au inceput sa se orienteze catre un al doilea val de piete, din care face parte si Romania, in conditiile in care multe din companiile listate pe bursele mai dezvoltate din regiune au ajuns la o maturitate care nu mai justifica un potential de crestere ridicat pe viitor.

"Este posibil ca bani de pe bursele respective sa plece spre alte piete din regiune. Am vorbit, de exemplu, cu investitori din Cehia si ei nu mai erau multumiti de randamentele pe care le obtineau acolo. Practic, in aceste momente, este un al doilea val de piete, Romania, Ucraina, Croatia, care este perceput ca avand un mai ridicat potential de crestere", considera Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. Alti brokeri sunt insa mai pesimisti si spun ca tendinta de crestere a dobanzilor la dolar si intentiile FED, banca centrala a SUA, de a majora din nou rata dobanzii, ar putea sa determine din nou, asa cum s-a intamplat in prima parte a anului, unele fonduri straine, mai ales cele puternic speculative, care intra cu bani imprumutati pe bursa de la noi, sa-si reduca pozitiile.

Presedintele Intercapital crede insa ca in continuare strainii vor fi atrasi de unele dintre companiile romanesti datorita potentialului ridicat de dezvoltare pe care-l au afacerile romanesti. Un motiv pentru avansul luat de SIF-uri sunt considerate in aceste conditii si evaluarile optimiste pe care BCR, liderul sistemului bancar de la noi, le-a primit in perspectiva privatizarii bancii. La BCR, toate cele cinci SIF-uri detin 30%.

"Eu cred ca SIF-urile sunt subevaluate in continuare, de exemplu si aceeasi este situatia si in cazul altor companii mari de la Bursa. De exemplu, la o evaluare rezonabila a BCR, pe care eu am estimat-o la 3,53 miliarde de euro, ceea ce inseamna 160.000 lei/actiune, activul net unitar al SIF Oltenia ar trebui sa creasca cu 52% fata de nivelul actual", spune Pasol.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe