Interzis la credite in valuta. Dar oare au scazut dobanzile la lei?

Cam acestea sunt insa si preturile pe care clientii bancilor care vor avea nevoie de bani va trebui sa le plateasca incepand de pe 26 septembrie, de cand Banca Nationala pune lacat creditelor in valuta.
Motivul? De azi intr-o saptamana intra in vigoare un set de norme prin care BNR stabileste ca bancile comerciale nu vor mai putea acorda imprumuturi in valuta decat in limita a cel mult de trei ori valoarea fondurilor proprii. Ei bine, marea majoritate a bancilor depasesc deja acest plafon, ceea ce inseamna nu numai ca vor opri creditarea in valuta, dar vor avea nevoie si de o perioada de gratie si poate de majorari de capital pentru a se adapta regimului drastic impus de banca centrala.

Situatia este valabila atat la varful clasamentului bancar - unde dintre primele cinci banci cu cele mai mari solduri de credite neguvernamentale doar BCR mai poate acorda credite in valuta cu respectarea plafonului de 300% din fondurile proprii -, cat si in cazul bancilor mai mici, care si-au majorat activele in ultimele luni tocmai pe seama expansiunii creditului in valuta. Singura favorizata de aceasta situatie este CEC, care nu a acordat pana acum credite in valuta, avand sansa de a deveni cel mai mare finantator pe acest segment inchis majoritatii celorlalte banci.

Ca de obicei, cel care pierde in acest joc este clientul. Foarte probabil, bancile vor profita de presiunea cererii de credite care va fi fortata sa se reorienteze de pe valuta spre lei, pentru a impune dobanzi inca foarte ridicate.

In prezent, ratele dobanzilor la creditele in lei oferite persoanelor fizice variaza intre 9,5% (credite ipotecare cu dobanda fixa in primii ani) si 25% (dobanda medie la cardurile de credit), astfel incat dobanda medie se situeaza la 17-19% pe an, respectiv cu pana la zece puncte procentuale peste nivelul dobanzilor la creditele in euro.

In ultimele luni, nici una dintre marile banci de retail nu a anuntat vreo reducere semnificativa a dobanzilor la credite.

In schimb, dobanda medie la depozitele in lei a scazut chiar sub 6% pe an. In aceste conditii, chiar daca se pot astepta la o incetinire a cresterii creditelor, bancile profita de conjuntura creata pentru a-si conserva marje de dobanda de 13-14 puncte procentuale. Dobanzile la creditele in moneda nationala nu au scazut nici macar dupa ce BNR si-a schimbat politica de interventie pe piata monetara, refuzand sa mai absoarba excesul de lichiditati in lei.

Chiar daca in urma cu o luna a majorat dobanda nominala de interventie de la 8% la 8,5%, afirmand ca astfel intentioneaza sa incurajeze bancile comerciale sa remunereze mai bine depozitele pentru a proteja economisirea, in practica BNR a mers pana la a nu mai atrage nici un leu de pe piata, fortand bancile sa apeleze la facilitatea de depozit pe o zi, pentru care plateste o dobanda de 4%.

Ca urmare, bancile au fost de fapt incurajate sa taie la randul lor din dobanzile la depozite, pana la niveluri care nu mai reusesc sa acopere inflatia.
In acest context, piata monetara interbancara ofera o imagine complet rupta de ceea ce se intampla in relatia dintre banci si clientela: saptamana trecuta, dobanda la depozitele pe o saptamana a cazut la un minim istoric de 1%, dobanda minima la certificatele de depozit pe trei luni ale BNR a coborat la un alt minim de 6,19%, dobanda la obligatiunile de stat pe trei luni a ajuns la minimul istoric de 6,47% pe an.

Si toate acestea in conditiile in care dobanzile la creditele in lei au ramas suspendate la 17-18% pe an. Este greu de crezut ca odata inchis robinetul creditului in valuta, bancile se vor grabi sa reduca dobanzile la creditele in lei pana la niveluri comparabile celor oferite astazi la euro.

In ciuda scaderii abrupte a dobanzilor la depozite, valuta continua sa intre pe piata in sume importante, cu un efect vizibil: presiunile de apreciere nominala a leului se mentin in pofida interventiilor de cumparare ale BNR, care a ajuns cu rezerva valutara la aproape 16,5 miliarde de euro. Recenta imbunatatire a calificativului de tara prin care agentia americana Standard &PoorÕs a inclus Romania in grupa investitiilor cu risc scazut poate orienta noi capitaluri straine spre piata de la Bucuresti, in ciuda posibilitatilor restranse de plasament.

Banca centrala opreste creditarea in moneda straina printr-o masura administrativa, insa balanta de plati indica la jumatatea anului intrari de capitaluri care nu au trecut prin banci in valoare de 917 milioane de euro, adica aproape tot atatea cate au intrat in intreg anul 2004 (1,038 mld. euro). Ramane asadar o sursa de finantare in euro la care BNR nu ajunge. Probabil ca pe piata va incepe o lupta pentru gasirea si a altor posibilitati, in masura in care bancile comerciale vor intarzia sa reduca dramatic dobanzile la creditele in lei. Apetitul format al pietei pentru valuta, precum si perceptia imprimata de tendinta de scadere a cursului, vor mentine o cerere care va cauta sa-si gaseasca forme de acoperire, una dintre acestea putand fi fondurile de investitii, care deja strang bani pentru a-si majora expunerile in Romania.

Conform normei BNR care intra in vigoare lunea viitoare, bancile care pe 26 septembrie vor inregistra depasiri ale plafonului de creditare in valuta vor negocia cu banca centrala termene in care sa se incadreze in cota de 300% din fondurile proprii, avand in vedere scadentele stabilite in contractele de credit valabile la 26 septembrie.

Astfel, in termen de 30 de zile de la data aplicarii normelor, institutiile de credit vor transmite Directiei Supraveghere din BNR un plan de actiuni, care ar urma sa fie avizat de banca centrala. Norma stabileste ca plafonul nu include si expunerile din credite in valuta acordate acelor clienti persoane juridice si fizice care sunt acoperiti in mod natural la riscul valutar, adica obtin venituri in moneda in care se si imprumuta.

De asemenea, bancile vor raporta, lunar, in termen de cel mult 17 zile calendaristice de la finele perioadei pentru care se face raportarea, nivelul expunerilor din credite in valuta acordate, cu defalcare pe persoane fizice si persoane juridice, care nu sunt acoperite in mod natural la riscul valutar, precum si nivelul expunerilor din credite in valuta acordate, cu defalcare pe persoane fizice si persoane juridice, care sunt acoperite in mod natural la riscul valutar.

Cat priveste regulamentul de clasificare a creditelor, BNR a acceptat solicitarea bancilor comerciale privind acordarea permisiunii ca expunerile aferente clientilor persoane fizice fara venituri in valuta in care iau creditul sa fie incadrate in categoria B de performanta financiara in loc de C, ceea ce presupune aplicarea unui procent de provizionare de numai 5%, comparativ cu 20% proiectat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe