In curnd, un tribunal din Washington va decide daca statul romn o sa plateasca suma ceruta de compania Noble Ventures pentru privatizarea Combinatului Siderurgic Resita. Pentru a obtine reparatii financiare mai stau la rnd italienii de la Gavazzi Steel si americanii de la EDF. Ultimii pe lista celor care se considera nedreptatiti de statul romn sunt olandezii care controleaza The Rompetrol Group NV (TRG). ntre timp, polono-americanii de la Pol-Am Pack s-au razgndit si au renuntat la procesul intentat autoritatilor de la Bucuresti.

In dosarul Noble Ventures, deschis de investitorii americani la ICSID (cazul ARB/ 01/11), daunele cerute statului roman se ridica la 353 de milioane de dolari. Potrivit ziarului "Financial Times", EDF si Gavazzi Steel ar putea, de asemenea, sa dea in judecata Romania la Washington, solicitand daune de mai multe sute de milioane de dolari. Nu in ultimul rand, trebuie amintit ca pierderile grupului Rompetrol, dupa arestarea omului de afaceri Dinu Patriciu, au fost estimate la cateva sute de milioane de dolari. Daunele cerute de o companie care reclama statul roman urmaresc sa repare in primul rand prejudiciul suferit, dar tin seama si de profitul nerealizat ca urmare a abuzului clamat de investitor.

Una peste alta, daca firmele nemultumite isi continua demersurile la ICSID, in urmatorii ani, nota de plata a greselilor facute de ultimele doua guverne ar putea tinde spre un miliard de dolari. Pana acum insa, un tribunal arbitral s-a reunit la Washington doar in dosarul Noble Ventures vs Romania. "Actiunea EDF a fost si ea recent inregistrata la ICSID. Statul roman are 90 de zile sa propuna un arbitru in acest dosar", a declarat Cornel Popa, avocat asociat, coordonatorul departamentului de arbitraj al societatii de avocati Tuca & Asociatii. Cornel Popa este unul dintre avocatii care au aparat statul in dosarele Noble Ventures si Pol-Am Pack, fiind printre putinii experti romani in astfel de cazuri.

Sumele platite drept taxe sunt estimate la sute de mii de dolari, poate chiar milioane. De ce atat de mult? Pentru ca arbitrii sunt de obicei nume de rezonanta si sunt la mare cautare in astfel de cazuri. Exista un numar mic - cateva zeci - de oameni care se pricep sa instrumenteze dosare de genul acesta pe plan mondial, iar in general onorariul perceput este de 400-500 de euro/ora, sumele platite pentru un dosar de cateva sute de volume atingand cifre impresionante. Actiunea Noble Ventures a ramas in asteptare, fara sa se intample nimic, timp de un an. Abia in octombrie 2004 a avut loc audierea principala in acest dosar si din luna decembrie se asteapta decizia.

Cum decurge un proces

Cand poate fi dat un guvern in judecata? Atunci cand este incalcat un tratat de protectie a investitiilor. De obicei, spune avocatul firmei Tuca & Asociatii, in tratatele respective exista cerinta unei proceduri prealabile, care consta intr-o notificare adresata guvernului, prin care se incearca solutionarea amiabila a conflictului, in ideea ca se pot derula negocieri care sa preintampine un arbitraj. Termenul pentru aceasta procedura poate fi de trei pana la sase luni, iar dupa epuizarea fara rezultate a acestei perioade prealabile de negocieri urmeaza deschiderea procesului. Investitorul nemultumit are trei optiuni: poate intenta proces gu-vernului la ICSID, la un tribunal care judeca dupa regulile UNCITRAL (Comisia de Drept Comercial International a Natiunilor Unite) sau la instantele romane.

Din motive lesne de inteles, ultima varianta nu este folosita de oamenii de afaceri straini. ICSID este, in principiu, instanta specializata in astfel de cazuri. Regulile UNCITRAL sunt facute de o comisie de drept comercial international a Natiunilor Unite, pentru arbitraje ad-hoc, care nu sunt organizate de o institutie specializata. Astfel de procese pot beneficia, la cerere, de asistenta acordata de Curtea Permanenta de Arbitraj de la Haga, care functioneaza la Peace Palace, impreuna cu mai bine cunoscuta Curte Internationala de Justitie. Compania Pol-Am Pack a actionat in judecata statul roman la Haga, dar si-a retras plangerea anul trecut, dupa ce a obtinut satisfactie de la guvernul condus de Adrian Nastase.

Dupa cererea de chemare in judecata, fiecare parte isi propune propriul arbitru, care nu este avocatul celui care l-a ales, ci o personalitate, de obicei neutra. Partile aleg apoi presedintele tribunalului de arbitraj. De regula, se formeaza un complet compus din trei arbitri. Partile se intalnesc si, de comun acord cu arbitrii, pun la cale procedura de urmat. "Se stabileste un calendar procedural, apoi fiecare parte depune memoriul care-i sustine pozitia, cu toate probele aferente. Exista, de obicei, un al doilea set de memorii scrise, care sunt replica si contrareplica. Abia dupa aceea se trece la judecata, fiecare parte se prezinta si isi sustine argumentele, vine cu martori", explica avocatul Cornel Popa. Un astfel de proces poate dura patru-sase ani, dar au fost cazuri in care ele s-au incheiat si dupa zece ani.

Vinovatii trebuie pedepsiti

Poate un proces pierdut la ICSID sa altereze perceptia despre Romania a cercurilor de afaceri din tara si strainatate? Aurelian Dochia, analist al BRD-SG, crede ca nu. "Sunt convins ca mediul de afaceri din Romania va ajunge sa perceapa existenta unor astfel de procese ca pe un element de normalitate si va considera incurajator faptul ca, pana la urma, chiar si statul atotputernic este supus legii si nu se poate comporta abuziv. Este, dupa parerea mea, o forma de protectie care nu poate decat sa intareasca increderea mediului de afaceri", spune acesta. Investitorii, romani sau straini, afla dintr-un astfel de precedent ca sunt protejati impotriva abuzurilor sau greselilor unor functionari sau institutii. "Statul, la randul sau, are posibilitatea sa invete din greseli si sa-si perfectioneze serviciile, procedurile sau pregatirea functionarilor publici. Mai mult, sunt convins ca exista destule cazuri in care statul roman poate sa castige diverse procese, ceea ce va imbogati colectia de precedente din care atat investitorii, cat si institutiile statului vor avea de invatat", explica analistul BRD-SG.

Opinia lui Bogdan Baltazar, Senior Partner si presedinte al firmei de consultanta Baltazar, Bloom & Pirvulescu, este mai nuantata: "Imaginea a fost afectata oricum. Dar se intampla si la case mai mari sa se faca greseli.

Treaba noastra este sa le investigam si, mai ales, sa le investigam dintr-un unghi penal. Vinovati sunt unii, care se stiu: cei care conduceau APAPS atunci cand s-au facut privatizarile si, sa nu uitam, aceasta institutie era parte a unui guvern. Avem contra cui sa ne indreptam pentru a-i urmari, civil si penal, pana in panzele albe".

Si tarile pot fi executate silit

Daca decizia este nefavorabila, suma ceruta de reclamant trebuie platita fara doar si poate. In caz contrar, statul poate fi executat. "Se poate trece, teoretic, la o executare silita a statului, desi e greu de imaginat ca se poate ajunge acolo", spune coordonatorul departamentului de arbitraj de la Tuca & Asociatii. In acest caz, daca apartin statului, pot fi confiscate avioanele sau navele aflate in porturi straine. "Daca sunt ale unei companii controlate in totalitate de stat, un reclamant care ar vrea sa urmareasca avioanele unui stat ar trebui sa dovedeasca faptul ca intre stat si persoana juridica proprietara a avioanelor este o separare pur fictiva. Este mai greu", detaliaza Cornel Popa. Dar un stat detine bunuri nu doar pe propriul teritoriu, ci si pe ale altor state. "Se pot urmari, teoretic, bunurile statului respectiv din tarile in care are investitii", precizeaza avocatul, adaugånd insa ca astfel de situatii nu prea se regasesc in realitate. "Statele fie platesc, fie ajung la o intelegere cu investitorul, care sa acopere pretentiile", a conchis Cornel Popa.

In acest caz, concluzia nu poate fi decat una singura: daca statul roman este gasit vinovat in procesele intentate la ICSID, suntem buni de plata. Si, asa cum atragea atentia si "Financial Times", procesele ar putea determina un derapaj de la planurile bugetare ale guvernului. "Sigur ca impactul va fi unul foarte negativ asupra bugetului, dar Ministerul Finantelor, daca nu cumva AVAS, trebuie sa plateasca. Dar asta este un detaliu, pentru ca tot noi platim, pana la urma, noi toti", sustine Bogdan Baltazar, care propune si urmarea in aceasta poveste fara happy-end: "Va trebui sa fie un exemplu de indreptare nimicitoare catre cei vinovati de acesta situatie".

Cazul Noble Ventures

Statul roman a vandut combinatul de la Resita, in anul 2000, pentru suma de 4,5 milioane de dolari, companiei Noble Ventures, care se angaja sa efectueze investitii de 85 de milioane de dolari in trei ani. Potrivit Noble Ventures, tranzactia presupunea reesalonarea unor datorii de circa 35 de milioane de dolari, pe care combinatul resitean le acumulase in timp. Oficialii romani spun insa ca statul nu s-a angajat sa acorde facilitati fiscale companiei americane, ci doar sa recunoasca ca posibilitate dreptul acesteia de a solicita anumite inlesniri, cerere pe care ar fi tratat-o cu atentie.

In opinia acestora, statul nu isi asumase o obligatie ferma, un calendar de acordare a facilitatilor. Mai mult, reprezentantii guvernului sustin ca americanii au intrat in conflict cu sindicalistii resiteni pentru ca, la sase luni de la preluarea societatii, activitatea combinatului nu a mai putut fi sustinuta. In 2004, guvernul roman - care reintrase in posesia actiunilor CSR vandute americanilor - a vandut combinatul, pe un euro, producatorului rus de otel TMK.

Noble Ventures Inc. a initiat aceasta procedura invocand presupusa incalcare de catre statul roman a prevederilor Tratatului dintre Guvernul Romåniei si Guvernul SUA privind incurajarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Bucuresti pe 28 mai 1992 si ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 110/9 noiembrie 1992.

Cazul EDF

In 1992, companiile EDF Services LTD si SKY Services LTS s-au asociat cu TAROM si Aeroportul International Bucuresti-Otopeni, pe o perioada de zece ani, formand societatile mixte EDF Asro SRL si SKY Services (Romånia) SRL. EDF Asro s-a ocupat de administrarea magazinelor duty-free din Aeroportul Otopeni, iar SKY Services furniza servicii duty-free pe zborurile internationale ale TAROM.
Sase ani mai tarziu, Directia Vamilor a suspendat autorizatiile firmelor EDF pentru nereguli contabile, iar in 2001 TAROM si AIBO au decis sa rupa parteneriatul cu EDF.

Potrivit proprietarului EDF, Rick Weil, citat de "Financial Times", seful de cabinet al premierului Adrian Nastase a cerut, in 2001, mita 2,5 milioane de dolari pentru a mentine acest aranjament. Weil a precizat insa ca, desi a venit la Bucuresti cand a fost chemat, a refuzat sa plateasca aceasta suma. Premierul Nastase a negat toate acuzatiile. In septembrie 2002, executivul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care interzicea toate operatiunile duty-free din aeroport.

Firma canadiana de avocati Appleton & Associates a notificat guvernul condus de Adrian Nastase, invocand presupusa incalcare de catre statul roman a prevederilor articolelor 11 din Tratatul bilateral dintre Romania si Republica Federala Germania si 7 al Tratatului bilateral dintre Romania si Israel.

Cazul Gavazzi Steel

Grupul italian Gavazzi Steel intentioneaza sa dea in judecata statul roman la ICSID, pe motiv ca autoritatile l-ar fi deposedat de combinatul siderurgic Otelu Rosu. Fratii Gavazzi au cumparat, in aprilie 1999, de la fostul FPS, pachetul majoritar de actiuni al societatii Socomet Otelu Rosu, pe care ulterior au redenumit-o Gavazzi Steel. Pretul actiunilor a fost de 1,7 milioane de dolari, iar volumul investitiilor angajate - de 20 de milioane de dolari. Dupa privatizare, Gavazzi Steel a acumulat pierderi in valoare de peste 20 de milioane de dolari. Muncitorii au protestat de mai multe ori la adresa patronilor italieni, acuzandu-i de nerespectarea contractului de privatizare. La doi ani de la vanzare, combinatul avea debite la stat de circa 700 miliarde lei. In plus, din cauza nerespectarii graficelor de reesalonare a datoriilor incheiate cu furnizorii de utilitati, combinatului i-a fost sistata alimentarea cu energie electrica si gaze.

Din cauza situatiei financiare dificile, societatea a intrat in reorganizare judiciara. Autoritatea pentru Privatizare i-a acuzat pe patronii italieni ca au incercat sa cesioneze actiunile catre alti investitori fara consultarea institutiei romanesti, au triplat datoriile societatii fata de momentul privatizarii si au gajat activele, motiv pentru care s-a cerut rezolutiunea contractului. Combinatul siderurgic Gavazzi Steel din Otelu Rosu si-a reluat activitatea dupa doi ani de intrerupere, odata cu inchirierea sa de catre Ductil Steel Buzau.

Cazul Rompetrol

Dinu Patriciu a fost acuzat de evaziune fiscala, spalare de bani, inselaciune si pagubirea statului cu sute de miliarde de lei prin diminuarea unor taxe. Presedintele Consiliului de Administratie al Rompetrol a fost retinut si ulterior eliberat in dosarul privind privatizarea Petromidia. Dinu Patriciu a respins toate acuzatiile si a estimat pierderile aduse grupului la cateva sute de milioane de dolari, provenind din prejudiciul de imagine, scaderea pretului actiunilor pe Bursa si costurile legate de apararea reprezentantilor grupului. De asemenea, au fost luate in calcul si oportunitatile pierdute de companie in urma scandalului.

The Rompetrol Group NV (TRG), prin firma internationala de avocatura Salans, a prezentat pe 19 iulie 2005 o nota formala de Notificare a unei Dispute catre Guvernul Romaniei, pe baza prevederilor Tratatului Bilateral de Investitii dintre Olanda si Romania. Notificarea este urmata de o perioada de 90 de zile in care Guvernul Romaniei si TRG vor negocia pentru rezolvarea pe cale amiabila a disputei. TRG spera ca, dupa prezentarea acestei Note formale de Disputa, Guvernul Romaniei sa solutioneze cererea pe cale amiabila, evitand astfel procedurile de arbitraj ce ar putea fi initiate conform regulilor ICSID.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.