Dupa ce si-a petrecut aproape 30 de ani facind reclama propriei persoane, Nicolae Ceausescu a dobindit dupa ’89 o noua „misiune“: sa vinda alte produse. Pina acum a „lucrat“ pentru o companie de telefonie mobila, un producator de ciocolata si unul de prezervative, iar portofoliul se poate mari.

Cu sapte ani in urma, Ceausescu a fost "personajul" care a adus primul Premiu Golden Drum in Romania, pentru o reclama ce promova brandul Connex, creata special pentru paginile "Academiei Catavencu" de fosta agentie de publicitate D’Arcy. Mai mult, imaginea fostului dictator are si veleitati internationale, intr-un spot care facea reclama la prezervative lansat in afara tarii aparind parintii lui Ceausescu, ai lui Hitler si ai lui Stalin. Mesajul?: "Daca ar fi folosit un prezervativ...".

Anul acesta, liderul comunistilor romani a "iesit din nou pe sticla", intr-o reclama, creind ideea ca numele lui inca vinde. De ce s-a apelat la imaginea dictatorului explica doi dintre creativii care au lucrat la prima campanie de acest gen de dupa revolutie: Adrian Botan, actualmente Creative Director la McCann/Creative Services, si Liviu David, aflat acum in strainatate. "Ideea a fost cu atit mai puternica, cu cit a venit intr-un context in care Romania nu se desprinsese inca de imaginea lui Ceausescu. Nu si fortele cele mai progresiste ale societatii, din care Connex facea parte. Brieful ne cerea doar o campanie pentru "Catavencu", care sa creeze favorabilitate pentru Connex in rindul liderilor de opinie. Ne-am gindit cum am putea sa ne legam de contextul ziarului (foarte iconoclast, la ora aceea), dar totodata sa facem ceva diferit", isi aduce aminte Botan.

La rindul sau, Liviu David explica faptul ca "Ceausescu va fi intotdeauna un brand, asa cum au ramas Hitler, Che Guevara si Stalin. Atributele lui extreme si bine conturate il fac un candidat ideal pentru publicitate. De ce? Din acelasi motiv care ni-i asociaza ocazional pe Mr. Bean cu filme foto, pe Seinfeld cu carti de credit si pe Eva Herzigova cu parfum, sampon sau fashion. Celebritatea. Doar ca, in cazul lui Ceausescu, nu costa".

Intre mina de aur si un pas spre esec

In conditiile in care costa foarte mult sa ajungi in mintea unui om, utilizarea numelui fostului dictator in care s-au investit timp de 30 de ani toate resursele media ale tarii, constituie unul dintre principalele avantaje aduse de aceasta asociere. Totusi, in ceea ce priveste eficienta acestei conceptii, parerile sint impartite. " In momentul de fata, tema este suprafolosita, iar cu cit ne indepartam in timp de momentul ’89 va fi si mai diluata. Din fericire, colegii mei nascuti in 1985 au o idee destul de vaga despre acest personaj. In cazul lor, orice gen de comunicare legata de Ceausescu ar fi un esec", este de parere Alina Gavrila, director la agentia de publicitate Gavrila &Asociatii, concluzionind ca acest brand este "unul idiot".

In schimb, Dan Petre, managing partner la D&D Research, desi il vede pe Ceausescu mai degraba ca pe un "pseudo-brand", "un simbol, o imagine mitica, un erou sau contra-erou", considera ca acest nume poate genera vinzari. "Ceausescu poate sa vinda prin 'opozitie>> cu valorile pe care le reprezinta (in cheie parodica sau prin contestare) sau prin 'identificare>>, apreciaza Petre. De asemenea, Liviu David crede ca fostul dictator "ar putea vinde orice produs, atita vreme cit se pastreaza o urma de relevanta". "Este un personaj exceptional, o mina de aur: incult, maniac, inconjurat de imbecili care-l proslaveau in cintecele, poezii, avea o sotie semi-cretina care se visa academician, era prieten cu Saddam, a murit impuscat, ce mai vreti?", nuanteaza acesta.

Printre dezavantajele posibile, specialistii in publicitate au enumerat posibila aparitie a fenomenului de saturare, lipsa umorului sau greseli de natura strategica.

"Principalul pericol il constituie, in cazul produselor care folosesc imaginea lui Ceausescu pentru a se pozitiona prin opozitie fata de acesta, transferul de atribute negative din portofoliul de reprezentari al acestuia asupra brandului", explica Petre.

Ce "merge" cu Ceausescu

Nu orice produs poate fi insa asociat cu numele dictatorului roman. Astfel, Alina Gavrila enumera printre marcile care pot fi promovate, facindu-se referire la dictatorul roman, pe acelea care au fost "inventate in acea perioada, au un pret mic si un ambalaj urit", in vreme ce Petre estimeaza ca "fantoma lui Ceausescu poate sa mai bintuie o vreme prin publicitatea autohtona, dar pentru din ce in ce mai putine si mai lipsite de anvergura branduri", ca de exemplu "brandul de tara, unele servicii turistice, ONG-uri sau branduri "nostalgice".

De asemenea, directorul de creatie de la McCann Erikson crede ca "poate fi un brand iconoclast si atunci sa faci misto de Ceausescu, ca de orice figura autoritara".

Un "Ceausescu" in devenire

Cu toate ca in mod teoretic nu va ajunge niciodata la televizor la fel de des precum Ceausescu, actualul presedinte al tarii, Traian Basescu, are sanse sa ajunga un nume demn de urcat de la tribuna pe scena unui spot publicitar. "Basescu este deja un brand bine definit. Atributele i le vom numara cu ocazia viitoarelor alegeri", sustine Alina gavrila, director la Gavrila&Asociatii. De asemenea, Adrian Bota, directorul de creatie de la McCann Erikson, crede ca "Basescu este "cel mai brand" dintre politicienii nostri, si deja a fost folosit in cel putin o campanie neelectorala (cea de la revista 'Saptamina financiara>>).

Din pacate insa, combinatia a fost absolut nefericita. Sfatul meu este ca presedintele sa mai astepte pina va intra in istorie, iar intre timp sa-si protejeze marca prin inregistrarea la OSIM". De asemenea, Dan Petre, managing partner D&D Research, apreciaza ca actualul presedinte "are anumite caracteristici care il pot ajuta in aceasta directie, poate chiar si potential, atit pozitiv, cit si negativ. Este insa mult prea devreme pentru a vorbi despre brandul Basescu" .


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.