Basescu sustine majorarea TVA, la schimb cu reducerea CAS

La o luna dupa ce ministrul finantelor a abandonat discutia privind majorarea TVA de la 19% la 22% incepand de la 1 ianuarie 2006, presedintele Traian Basescu afirma ca va sustine un asemenea proiect daca guvernul reduce in paralel contributiile de securitate sociala.

"Romania va trebui sa-si asigure surse suplimentare la bugetul de stat in perspectiva aderarii in 2007, care va costa peste un miliard de euro in primul an. Aceasta inseamna ca majorarea TVA este inevitabila", a declarat presedintele, citat de agentia Bloomberg, in cadrul unei intalniri cu presa straina, desfasurate la sfarsitul saptamanii trecute.

El s-a aratat preocupat de nivelul ridicat al contributiilor sociale pe care angajatorii sunt obligati sa le plateasca pentru salariatii lor, considerand ca majorarea TVA ar fi o solutie care sa permita bugetului reducerea contributiilor respective.
Propusa de FMI inca din luna februarie pentru cresterea incasarilor bugetare, dar respinsa vehement de guvern la vremea respectiva, majorarea TVA a fost invocata pentru prima oara oficial de ministrul finantelor, Ionut Popescu, pe 22 iunie, intr-o declaratie care a atras imediat protestele mediilor de afaceri, in timp ce PD si PNL s-au grabit sa faca pasul la ofsaid.

De fapt, declaratia ministrului Popescu nu facea decat sa pregateasca terenul pentru un angajament asumat de guvernul Tariceanu in cadrul discutiilor cu misiunea Fondului, aflata atunci la Bucuresti. Desi inscrisa initial in memorandumul de politici economice care urma sa fie supus aprobarii board-ului FMI, majorarea TVA a fost "stearsa cu picul" peste noapte, din cauza lipsei sustinerii politice.

Acum ca presedintele Basescu se arata de acord ca nivelul TVA sa creasca, problema sprijinului politic ar putea fi mult mai usor rezolvata. De la declaratia din 22 iunie, Ionut Popescu s-a ferit sa mai pomeneasca ceva despre majorarea TVA, desi sustinea ca lucreaza la o strategie fiscala pe urmatorii trei ani. El s-a limitat la a da drept certa reducerea contributiilor sociale, fara a mentiona ca o astfel de masura nu ar putea fi suportata de buget in lipsa majorarii TVA.
Atat timp cat numele sau este vehiculat constant pe lista ministrilor care ar urma sa fie remaniati, eventualele sale afirmatii ar putea avea mai putina credibilitate, insa situatia este cu totul diferita atunci cand presedintele Basescu spune ca va sustine majorarea TVA, desigur, in contrapartida cu scaderea contributiilor sociale.

Recent, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a trecut in tabara sustinatorilor acestei masuri, afirmand ca ar fi o solutie eficienta, pentru ca bugetul ar scoate bani repede, iar efectele ar putea fi usor comensurate. Isarescu a sugerat ca nici nu prea exista alternative, explicand ca FMI o promoveaza tocmai pentru ca este o masura simpla, eficienta si cu efect de restrangere a cererii de consum, binevenit in perioada actuala.

"Diagnosticul a fost pus: guvernul are nevoie de resurse suplimentare pentru a duce veniturile bugetare la peste 30% din PIB. Unde le va gasi?", s-a intrebat retoric Isarescu.

Executia bugetara pe primele cinci luni ale anului a aratat deja o schimbare a structurii veniturilor in favoarea impozitelor indirecte - mai ales a TVA, dar si a taxelor vamale ca urmare a cresterii puternice a importurilor.

In timp ce cota unica a adus beneficii mai ales pentru companii si numai pentru segmente restranse ale populatiei, majorarea TVA va avea un impact nediferentiat asupra tuturor categoriilor de consumatori.

Filosofia ar fi ca surplusul de bani lasat companiilor, dar si indivizilor, sa se reflecte intr-un consum mai mare si, implicit, intr-un plus de impozite indirecte. Numai ca in acelasi timp majorarea TVA este invocata tocmai ca masura de temperare a consumului.

Oricum, TVA este impozitul cel mai simplu si sigur de colectat, constituind deja cea mai importanta sursa de venit a bugetului.

In cadrul discutiilor cu FMI, majorarea TVA a fost gandita ca masura menita sa suplimenteze incasarile bugetare, in conditiile in care cheltuielile vor creste semnificativ de anul viitor ca urmare a nevoilor de cofinantare a fondurilor europene, precum si pentru incetinirea consumului.

Intre timp, instabilitatea politica de la Bucuresti a lasat din nou in aer acordul cu FMI. Printre intentiile de demisie ale premierului, guvernul nu a mai avut timp de indeplinirea preconditiilor necesare pentru ca memorandumul negociat in iunie sa fie discutat de board-ul Fondului la sfarsitul lunii august. Ba mai mult, din cauza inundatiilor deficitul bugetar a fost majorat - cel putin deocamdata - la 1% din PIB, fata de un nivel convenit de 0,74%. Ministrul finantelor, Ionut Popescu, afirma ca discutia din board a fost amanata, iar o noua misiune a FMI ar urma sa revina la Bucuresti in septembrie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe