Zonele defavorizate si zonele libere vor disparea treptat

Inchiderea capitolului "Concurenta", in negocierile cu Uniunea Europeana, s-a soldat cu angajamentul Romaniei de a renunta, treptat, la facilitatile acordate in ultimii ani atat in asa-numitele zone defavorizate, cat si in zonele libere.

Romania are, in prezent, peste 30 de zone defavorizate, dintre care 28 isi vor pierde, legal, acest statut dupa 31 decembrie 2008. De asemenea, in zonele libere, facilitatile se vor reduce drastic, iar la sfarsitul anului 2006 acestea vor disparea. "Negocierile cu Uniunea Europeana referitoare la zonele defavorizate si cele libere s-au bazat pe situatia existenta in tara si de aceea am obtinut unele perioade de tranzitie", a declarat negociatorul-sef al Romaniei la UE, Vasile Puscas. Perioada de tranzitie, in cazul celor 28 de zone defavorizate, a caror existenta depasea data aderarii, s-a negociat pentru fiecare in parte. Cum legea romana prevedea ca trei dintre aceste zone - Brad, Valea Jiului, Balan - isi vor incheia existenta la 31 decembrie 2008, s-a solicitat si s-a obtinut respectarea acestei date. Alte 22 de zone defavorizate, care conform legilor romanesti isi incetau activitatea la sfarsitul anului 2009, vor fi desfiintate, conform limitei stabilite prin tratatul de aderare, la acea data.

Cele 22 de zone defavorizate ce vor disparea pana in anul 2009 sunt: Comanesti, Bucovina, Altan Tepe, Filipesti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montana, Bocsa, Moldova Noua-Anina, Baraolt, Apuseni, Stei-Nucet, Borod-Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului, Popesti-Derna-Alesd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Balan, Sarmasag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borsa-Viseu si Rodna. Alte trei zone defavorizate, stabilite prin legea romana - Cugir, Zimnicea, Copsa Mica - vor mai functiona pana la 31 decembrie 2010. Restul zonelor defavorizate ce nu apar mai sus nu au fost negociate, intrucat acestea vor inceta sa mai existe inca inainte de 1 ianuarie 2007. Este lesne de inteles ca cel mai mult vor avea de suferit, in urma disparitiei zonelor defavorizate, localitatile monoindustriale, in care nu s-au creat alternative la locurile de munca desfiintate. O buna parte dintre agentii economici din aceste zone defavorizate au amanat, cu buna stiinta, investitiile in noi capacitati de productie si, implicit, in crearea de noi locuri de munca, rezumandu-se la comercializarea produselor si obtinerea de profituri cat mai mari. Din aceste profituri, agentii economici in cauza urmau sa deschida noi activitati ce presupuneau noi locuri de munca.

Facilitatile vor deveni amintiri

Conform Ordonantei nr. 24 din 30 septembrie 1998, o "arie geografica strict delimitata teritorial" a fost declarata "zona defavorizata" daca indeplinea cel putin una dintre urmatoarele conditii: daca avea structuri monoindustriale, care sa mobilizeze mai mult de 50% din populatia zonei; daca era zona miniera, unde personalul a fost disponibilizat in proportie de peste 25 % prin concedieri colective; daca in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii unor agenti economici au aparut concedieri colective ce au afectat mai mult de 25% din numarul angajatilor cu domiciliul stabil in zona respectiva; daca rata somajului din zona depasea cu 30% din rata somajului la nivel national; daca erau zone izolate, lipsite de mijloace de comunicatii si aveau o infrastructura slab dezvoltata.

Firmele, persoanele juridice s.a. care isi desfasoara activitatea in zona defavorizata beneficiaza pentru investitiile nou-create de scutirea de taxe vamale si TVA pentru echipamente, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile importate in vederea derularii de investitii in zona, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb etc. necesare productiei in zona respectiva, de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizate etc.

Facilitatile de mai sus, dar si altele, sunt valabile daca prin investitia realizata s-au creat noi slujbe pentru forta de munca neocupata din regiune. Facilitatile sunt menite sa asigure zonelor respective o dezvoltare egala cu cea a altor zone geografice. Treptat-treptat, toate aceste facilitati, care pe multi i-au ajutat in ultimii ani, vor deveni de domeniul trecutului.

Pe langa zonele defavorizate, pana la datele stabilite prin programul de integrare, vor continua sa existe si zonele libere, instituite prin Legea 84 din 21 iulie, 1992. Acestea au fost create pentru promovarea schimburilor internationale, pentru atragerea de capital strain, dar si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale in porturile maritime si fluviale ale Romaniei, in lungul Canalului Dunare-Marea Neagra, al tuturor canalelor navigabile si in teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei.

Zonele libere sunt precis delimitate si imprejmuite, fac parte integranta din teritoriul Romaniei si se supun legislatiei nationale. Agentii economici care isi desfasoara activitatea in zonele libere sunt scutiti de plata impozitului pe circulatia marfurilor, a accizelor si a impozitului pe profit, pe toata durata activitatii lor. In Romania exista, inca, sase zone libere: Sulina, Giurgiu, Curtici, Arad, Constanta Sud si Braila.

Investitorii vor primi o grea lovitura

De mentionat ca, prin intrarea in vigoare a Codului fiscal, Legea nr.571/2003, au fost limitate pana la 31 decembrie 2004 toate facilitatile fiscale pentru societatile comerciale din zonele libere ce au realizat investitii mari, valoarea-limita fiind de 1 milion de dolari, investiti pana la 1 iulie 2002. Incepand cu 1 ianuarie 2005, aceasta scutire se va aplica limitat, numai pana la 31 decembrie 2006.

Asadar, zonele libere, asa cum au fost aprobate de Guvernul Romaniei in anii 1993, 1994, 1996 si 1998, nu vor mai exista din anul 2007, iar impactul lor va fi analizat in perioada 2005-2006.

Aceasta masura reprezinta, totusi, o lovitura pentru investitorii care au ales sa faca afaceri in zonele libere acum 9-10 ani.

Pana una-alta, amenzile ramain valabile

Ajutoarele pentru zonele defavorizate sunt acordate din fonduri speciale, de la buget. De aceea, schimbarea destinatiei acestor fonduri, depistata de organele de control, duce la "restituirea lor, in cuantum dublu, in termen de 60 de zile", termen in care "se instituie, in regim de urgenta, un sechestru asigurator". Nerespectarea prevederilor referitoare la zonele defavorizate atrage raspunderea administrativa, civila sau penala in anumite conditii, clar stabilite prin lege. In zonele libere exista o serie de contraventii si infractiuni pentru care legea prevede amenzi si pedepse cu inchisoarea. Astfel, contraventiile se sanctioneaza cu amenzi cuprinse intre 250 si 20.000 de euro, iar infractiunile cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe