Nu doar olandezii cred ca vor plati costurile integrarii Romaniei. Francezii, nemtii, austriecii, chiar si spaniolii traiesc cu impresia falsa, inoculata de politicienii lor si de mass-media europene, ca traiul prosper si linistit ia sfarsit de indata ce saracii Europei devin membri ai Uniunii Europene.

Ca cetatenii vechilor state membre au fost mintiti, recunosc astazi chiar politicienii europeni. "Guvernele statelor membre nu au fost cinstite cu popoarele lor, nu le-au pregatit pentru extindere", declara recent pentru cititorii "Capital" parlamentarul britanic Graham Watson, sef al aliantei liberalo-democratice din Parlamentul European. Ceea ce s-a intors impotriva lor, adaugam noi, pentru ca au dat nastere unor reactii emotionale puternice in randul cetatenilor, reactii ce au compromis adoptarea celui mai important document european, Constitutia.

Daca pentru opinia publica europeana statisticile ar fi la fel de digerabile si captivante ca politicianismul local, sentimentele fata de Romania ar fi acum cu totul altele, pentru ca cifrele arata clar ca, pe cel putin doua planuri, foloasele incheierii negocierilor de aderare revin vechilor state membre.

Bani si muncitori din Est pentru Vest

"Intre doi parteneri care fac comert, avantajele revin celui cu economia cea mai dezvoltata", spune Florin Bonciu, decanul Facultatii de Relatii Internationale si Integrare Europeana din cadrul Universitatii Romano-Americane. Rationamentul este simplu, iar concluzia clara. Nivel de dezvoltare redus inseamna exporturi dominate de materii prime si produse prelucrate la nivel primar, marfa ieftina ce nu aduce sume importante bugetului unei tari.

Este cazul Romaniei. Nu si al UE, a carei structura a produselor vandute pe piata romaneasca arata ca economiile de provenienta sunt foarte dezvoltate, iar banii castigati sunt multi. Romania a pierdut anul trecut 2.164 milioane de euro, vanzand marfa ieftina in UE, dar cumparand produse scumpe, inalt prelucrate tehnologic. Inglobarea Romaniei, ca tara membra, nu aduce numai bani din comert, ci este parte a solutiei problemelor sociale grave, pe care UE 15 incearca sa le rezolve. Perspectiva este sumbra. Cu doar doua exceptii, Franta si Irlanda, in 2050 popoarele vechilor tari membre vor fi atat de imbatranite, incat forta de munca activa la acea data nu va putea sustine sistemul de asigurari sociale, coplesit de numarul imens al asistatilor.

Organizatia Natiunilor Unite, prin intermediul departamentului de resort, a calculat ca evitarea colapsului financiar este posibila doar prin improspatarea populatiei active. Italia are nevoie de 12,6 milioane de persoane cu varste intre 20 si 40 de ani, Germania de 24 de milioane de persoane si lista continua. Emigrantii nu sunt o varianta la criza, pentru ca, o data pensionati, devin balast pentru sistemele de asigurari sociale. Cetatenii statelor membre, in schimb, sunt o solutie. Libera circulatie a fortei de munca si aplicarea directivei serviciilor in interiorul UE permit importul de forta de munca, fara a importa si obligatiile sociale fata de angajati, care raman "agatati" de sistemele de asigurari sociale nationale.

Inca din anii ‘90, vechile state membre au vazut in extinderea UE cu statele foste comuniste solutia pe termen lung a crizei structurale profunde care se profila la orizont si nu s-au inselat. Au pierdut insa din vedere ca trebuie sa si dea ceva la schimb.

"Intre doi parteneri care fac comert, avantajele revin celui cu economia cea mai dezvoltata. Este cazul UE." Florin Bonciu,
decan al Facultatii de Relatii Internationale si Integrare Europeana din cadrul Universitatii Romano-Americane

Estul, solutie la declinul fortei de munca vestice

Pana in anul 2050, populatia majoritatii statelor membre ale Uniunii Europene va scadea ingrijorator, iar solutia pe care liderii politici europeni o iau in considerare este potentialul uman al statelor central si est-europene.

In relatiile comerciale cu Romania, Uniunea Europeana iese In castig pe toata linia

Avantaj net al partenerilor nostri de comert exterior: excedent comercial pe toata linia in relatia cu Romania. Statele membre vand pe piata romaneasca toate categoriile de produse, de la cele inalt si mediu manufacturate, deci scumpe, la cele cu valoare scazuta. Nu ne putem lauda ca echilibram balanta nici macar la materii prime si materiale de constructii.


Despre autor:

Capital

Sursa: Capital


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.