Cresterea bursiera de anul trecut, de 100%, a umplut buzunarele jucatorilor din paradisurile fiscale. Statistica Bursei de Valori Bucuresti (BVB) arata ca acestia au cumparat in 2004 actiuni de 71,8 milioane de euro si au vindut de 113,5 milioane de euro

Mult timp, romanii au fost reticenti in a juca la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Nu cunosteau prea bine fenomenul, iar inflatia din ultimul deceniu le-a omorit bruma de economii adunata in perioada comunista. In schimb, investitorii straini au profitat si au jucat la BVB cistigind milioane de dolari. Cel putin asta spun cifrele statistice.

Paradisurile fiscale

Potrivit datelor statistice de la Bursa de Valori Bucuresti, in anul 2004 strainii au cumparat actiuni de 258,6 milioane de euro si au vindut de 168,9 milioane de euro. Se poate spune ca soldul bursei a fost unul pozitiv, de 89,7 milioane de euro. Pe primul loc in 2004 au fost jucatorii (persoane fizice si juridice) cu domiciliul in paradisurile fiscale, care au cumparat actiuni de 71,8 milioane de euro si au vindut de 113,5 milioane de euro.

Se observa astfel ca in aceasta situatie soldul a fost unul negativ, de 41,7 milioane de euro, ei profitind deplin de pe urma cresterii actiunilor companiilor listate la bursa. Tendinta s-a mentinut si in acest an, jucatorii din paradisurile fiscale cumparind, in primele cinci luni ale anului 2005, actiuni la Bursa de Valori Bucuresti de 67,7 milioane de euro si au vindut de 82,7 milioane de euro. Un alt sold negativ pentru bursa, de 15 milioane de euro. Adunind, se poate spune ca de pe urma bursei din Romania investitorii din paradisurile fiscale au bagat in buzunare intr-un an si jumatate nu mai putin de 56,7 milioane de euro. Un mizilic destul de bun, mai ales ca randamentul investitiei lor prin prisma vinzarilor si cumpararilor de actiuni de la BVB trece in 2004 de 50%, iar in 2005 de 25%. Spre comparatie, putem spune ca pe bursele din Europa de Est un randament anual al investitiei in actiuni nu trece de 5-7%.

Americanii au preluat initiativa

E drept, in timp ce unii jucatori straini de la Bursa de Valori Bucuresti au plecat, alti au venit. Iar din punct de vedere statistic, putem spune ca la BVB au sosit deja americanii. Pe locul doi, anul trecut in topul jucatorilor de la bursa se afla cei din SUA. Acestia au cumparat actiuni in 2004 de 66,2 milioane de euro si au vindut doar de 5,7 milioane de euro. Dar modul in care a mers bursa in acest an se pare ca nu prea i-a mai satisfacut pe jucatorii americani, care au cumparat actiuni de 41,9 milioane de euro (mult mai putin decit anul trecut), dar in schimb au vindut de 45,6 milioane de euro. Deci daca pe 2004 investitorii americani au lasat in actiuni 56,7 milioane de euro, in acest an ei au preferat (pina in luna iunie 2005) sa aiba un sold negativ de 3,7 milioane de euro. Deh. Asa e la bursa. Banii vin, dar mai si pleaca.

Europenii au incredere in BVB

Dupa jucatorii din paradisurile fiscale si cei din SUA, pe locul trei la bani jucati la BVB se numara cei din Europa. Astfel, investitorii din Europa de Vest au cumparat anul trecut actiuni la BVB de 43,4 milioane de euro si au vindut de 25,4 milioane de euro. Cei din Europa de Est, in schimb, au alocat pentru actiunile de la BVB doar 27,3 milioane de euro, dar au vindut doar de 6,6 milioane de euro. In 2005, situatia se prezinta cam in acelasi mod, numai ca cei din Europa de Vest au investit mult mai mult la BVB, cumparind actiuni de 84,6 milioane de euro si vinzind de 56,8 milioane de euro, iar cei din Europa de Est au alocat pentru cumpararea de actiuni 44,4 milioane de euro, dar au vindut numai de 28,4 milioane de euro.

Daca am privi situatia in ansamblu, am putea spune ca in 2004 strainii au cumparat la BVB actiuni de 258,6 milioane de euro si au vindut de 168,9 milioane de euro, iar in acest an au alocat pentru cumpararea de actiuni (pina la inceputul lunii iunie 2005) 282,5 milioane de euro si au vindut de 262,9 milioane de euro. Putem trage concluzia ca jucatorii straini, in general nu-si retrag banii de la BVB, dar in schimb vin de pe alte meleaguri.

Ce spun brokerii

"In general, in paradisurile fiscale sint inregistrate fondurile de investitii speculative. Unele dintre ele si-au facut planul si au plecat, iar altele poate s-au speriat de evolutia din acest an a bursei", spune Razvan Pasol, director SSIF Intercapital Invest. El explica prezenta mai apoi la BVB a europenilor si americanilor prin faptul ca spre deosebire de fondurile speculative din paradisurile fiscale, fondurile din cele doua continente reprezinta investitorii de portofoliul. Acestia, in general, cumpara in baza unei analize financiare si au timp sa astepte pina la obtinerea randamentului pe care si l-au propus initial. •

Ce zice conducerea BVB

Directorul Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache, sustine ca in prezent jucatorii straini detin o cota de 29% din jocul la Bursa in timp ce restul este in miinile romanilor. Dar situatia aceasta nu s-a intilnit mereu in istoria bursei. "In 1997 aproximativ 80% din investitia la bursa era reprezentata de jucatorii straini si doar 20% de cei romani. Acest fapt a dus in acea perioada la o crestere accentuata a volumelor de actiuni si a pretului, relansind practic BVB. Dar cind investitorii straini au inceput sa-si retraga banii, bursa a cazut. Asta ne-a aratat practic vulnerabilitatea bursei din Romania in acea perioada", zice directorul BVB.

In prezent, situatia bursiera (din punct de vedere al structurii investitorilor - romani si straini) este mult mai buna, si asta datorita faptului ca majoritatea jucatorilor de la BVB sint romani. "Probabil ideal ar fi ca investitorii locali sa detina majoritatea actiunilor la companiile listate la BVB, deoarece acest fapt ar aduce o anumita stabilitate in piata. Iar in cazul retragerii investitorilor straini, socul nu ar mai fi la fel de mare pe bursa pentru ca investitorii locali vor putea cumpara respectivele pachete de actiuni", mai spune Stere Farmache.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.