Romania, in topul tarilor care spala bani

Banii spalati prin sistemul financiar international au atins in prezent niveluri "stratosferice", de ordinul miilor de miliarde de dolari. Cifre recente furnizate de Fondul Monetar International au estimat ca ar fi vorba de circa 2.000 de miliarde de dolari, dar daca se includ si costurile eforturilor de combatere a spalarii de bani cifrele pot ajunge la 2,5 mii de miliarde de dolari, suma ce se apropie de 10a din PIB-ul mondial, relateaza cotidianul britanic "The Guardian". Potrivit unor estimari, intre primele zece state din lume care constituie surse de bani spalati se numara si Romania, unde totalul tranzactiilor de acest gen urca pina la 115 miliarde de dolari.

Cifrele indica volumul criminalitatii la nivel global, care are si o componenta financiara. Adica, activitati ilegale precum evaziunea fiscala, bani obtinuti din piratarea jocurilor pe calculator, din traficul cu fiinte vii si cu droguri. Marii "spalatori de bani" platesc bani grei pentru a induce pe piste false autoritatile fiscale, bancile si politia. Cel mai adesea, angajeaza avocati, contabili si chiar bancheri pentru a spala banii obtinuti ilegal si pentru a se asigura ca acestia intra in circuitul economiei legale.

Un rol important in aceasta activitate il detin companiile off-shore, care ofera conturi anonime si banci fantoma, ce sint accesate de institutii atit in scopuri legale, cit si ilegale. Banii se plimba dintr-un cont intr-altul pina ajung sa para curati si reapar in marile centre financiare.

Eforturile de combatere a acestui fenomen implica alocarea unor sume foarte mari pe computere, software si salariile angajatilor, dar au adus putine condamnari pentru spalare de bani. Teoretic, platile neobisnuite sau depozitele, transferul surprinzator de fonduri sau un nume suspect le vor permite oamenilor legii, bancilor sau anchetatorilor sa intercepteze banii pe drum. Bancile sint alertate, iar acestea la rindul lor anunta politia economica. In practica insa sistemul ilegal este mai rapid decit verificarile, iar de globalizare beneficiaza toata lumea, inclusiv escrocii.
Guvernele corupte, campioane

Cei care spala bani pot fi impartiti in patru grupuri-cheie: corporatiile internationale implicate in fraude; guverne corupte si politicienii acestora care accepta mite; membri ai crimei organizate care fac comert ilicit cu droguri si alte bunuri ilegale; teroristii. Toti acestia sint forte nebuloase si vor exista voci care vor spune ca indelunga dezbatere pe marginea activitatilor globale de spalare a banilor este alimentata de paranoia si chiar de isterie.

Multi dintre cei care spala bani si care opereaza la scara globala sint extrem de inteligenti. Rusii, de pilda, au demonstrat ca sint extrem de inzestrati in momentul in care se decid sa dejoace controalele sistemului financiar. Mafia care a cistigat accesul la recent privatizatele industrii de stat, in tarile care trec printr-o perioada de schimbari politice, creeaza mari probleme organismelor occidentale de control, activitatile suspecte fiind uneori imposibil de deosebit de cele legitime. In unele cazuri s-a intimplat ca banci respectabile din Occident sa ajunga sa colaboreze cu operatori dubiosi din Rusia, chiar sub nasul autoritatilor ruse si americane.

Tarile cu cei mai multi bani negri

Cotidianul britanic ofera lista primelor zece tari care constituie sursele cele mai obisnuite de bani spalati:

SUA (1.300 de miliarde de dolari)
Italia (150 de miliarde de dolari)
Rusia (147 de miliarde de dolari)
China (131 miliarde de dolari)
Germania (128 de miliarde de dolari)
Franta (124 de miliarde de dolari)
Romania (115 miliarde de dolari)
Canada (82 de miliarde de dolari)
Marea Britanie (69 de miliarde de dolari)
Hong Kong (63 de miliarde de dolari).

Un model orientativ

Cifrele mai sus-mentionate sint preluate dintr-un amplu studiu realizat de organizatia John Walker Crime Trends Analysis, care a realizat un model computerizat de cuantificare a sumelor vehiculate prin intermediul economiei subterane. Autorii studiului insista asupra faptului ca este vorba de cifre estimative, rezultate din modelul citat, care ia in calcul atit valori obiective, ca de pilda PIB-ul (tarile mai sarace sint susceptibile de a atrage "bani negri", dar si cele foarte bogate, unde sumele pot trece neobservate), precum si unele subiective, cum este indicele de perceptie a coruptiei, stabilit de Transparency International. Criticii modelului, care au remarcat ca adesea sumele trecute in dreptul unei tari sint fabuloase, spun ca, desi se poate accepta ca acestea sa fie mai mari decit PIB-ul, ele nu pot depasi totusi rulajul bancar, asa cum se intimpla in analiza citata. Ei apreciaza ca ar fi necesara o interpretare mai riguroasa a indicilor, dar nu contesta valoarea orientativa a modelului.

Aproape jumatate de miliard de euro, spalati in Romania in 2004. Potrivit unui raport al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, in 2004, in Romania ar fi fost "reciclate" aproape 470 de milioane de euro. Acelasi document arata ca, intre 1999 si 2004, grupari de crima organizata care au actionat pe teritoriul tarii noastre au spalat, in total, 3,5 miliarde de dolari. Cifrele prezentate in raport sint insa discutabile si asta pentru ca actuala conducere a Oficiului contesta corectitudinea fostului presedinte Ioan Melinescu si a fostului director Mircea Popescu.

Reprezentantii Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor ne-au furnizat ieri un raport potrivit caruia, din iulie pina in noiembrie anul trecut, procurorii Parchetului General au fost sesizati cu privire la nu mai putin de 14 infractiuni de abuz in serviciu, care ar fi fost comise de fosta conducere a institutiei.

La aceste sesizari se adauga un numar impresionant de dosare de spalare de bani despre care surse din cadrul Oficiului spun ca "ar fi fost puse la loc sigur de catre Melinescu". Printre numele vizate in dosarele respective se numara controversatii oameni de afaceri Genica Boerica - implicat in afaceri ilegale cu arabi din Craiova -, Lucian Lobonea, Csibi Istvan sau Gheorghe Strungariu.

Mai mult, Ioan Melinescu este acuzat de succesorii sai de neinregistrarea in arhivele Oficiului a unei note secrete prin care se descria traseul de spalare a banilor proveniti din vinzarea firmei de mobila Moldovita, preluata de Omar Mohamad, fratele lui Omar Hayssam. (Mihai Mincan)

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe