Daca Ucraina se va desprinde de sfera de influenta a Moscovei, atunci Rusia va deveni o putere pur defensiva, cu putine sanse de a rezista unor presiuni, santajul cu gaz natural fiind singurul mijloc prin care Rusia mai reuseste sa tina Kievul ingenunchiat, arata o analiza a serviciului privat de informatii din SUA Strategic Forecasting (Stratfor), supranumit si "CIA-ul din umbra"

Europa a intrat miercuri in cea de a treisprezecea zi de criza a gazelor, iar solutionarea conflictului ruso-ucrainean nu se intrevede. Motivul: un principiu care parea imuabil - Rusia trebuie sa exporte gaz natural pentru ca nevoie de bani, iar Ucraina trebuie sa importe gaz pentru a-si alimenta economia - nu mai este intru totul valabil, potrivit analizei Stratfor, preluata de NewsIn.

Potrivit Stratfor, in ecuatie au intervenit doua schimbari esentiale. In primul rand, Revolutia Portocalie din 2004 a adus in fruntea Ucrainei un guvern ostil Rusiei. Presedintele Viktor Iuscenko isi doreste ca tara sa ajunga in UE si NATO, iar pentru Rusia aceasta echivaleaza cu un "sarut al mortii".

Dependenta Rusiei de Ucraina este mai mare decat pare la o prima vedere. Ucraina gazduieste toate legaturile de infrastructura care merg spre Rusia, inclusiv tot ce inseamna conducte, cai ferate si liniii electrice. Ucraina si Rusia sunt interconectate puternic, industria si agricultura celor doua tari formand aproape un tot unitar. Mai mult, in estul Ucrainei se gaseste cea mai mare concentratie de etnici rusi si vorbitori de limba rusa din lume, in afara de Rusia. Portul care gazduieste flota pentru Marea Neagra a Rusiei este la Sevastopol, in Crimeea, care apartine Ucrainei.

Astfel, luand in considerare toate aceste aspecte, orice putere ostila care controleaza Kievul poate ameninta cu usurinta o varietate de interese ale Rusiei. In plus, Ucraina se intinde sufuicient de mult si la est pentru ca un Kiev ostil sa afecteze conexiunile de infrastructura cu zona Caucazului.

Mai simplu spus, o Ucraina in afara sferei de influenta a Moscovei transforma Rusia intr-o putere pur defensiva, cu putine sanse de a rezista unor presiuni, indiferent de unde ar veni acestea, conchide Stratfor.

Cea de a doua schimbare la care se refera raportul Stratfor este faptul ca Rusia a reusit sa isi creeze in ultimii ani o zona-tampon pentru economie, ceea ce inseamna ca isi poate permite sa suporte unele pierderi din veniturile din exportul de gaze. Dupa venirea la putere a lui Putin, in 1999, Rusia a obtinut in fiecare an surplus economic. Chiar daca actuala criza fininciara a mai temperat optimisul de la Moscova, problemele Rusiei nu se compara cu cele ale vecinilor. Economia Rusiei resimte criza, dar nu este grav afectata. Luand in considerare protectionismul statului si dezvoltarea redusa a pietei libere, lipsa de capital, pur si simplu, nu are mari implicatii pentru Rusia.

Pe scurt, ceea ce incearca Stratfor sa demonstreze este ca, inainte de 2004, certurile dintre Rusia si Ucraina din cauza gazului natural puteau fi considerate doar parte a filosofiei "business as usual". Dar in prezent Rusia a simtit ca a ajuns la o limita periculoasa si, avand in vedere ca are loc de manevra din punct de vedere financiar, ritualul anual al renegocierilor pentru gazul natural a devenit un instrument de baza prin care Rusia mai tine Kievul ingenunchiat.

In ceea ce priveste dependenta Europei de gazul din Rusia, Stratfor atrage atentia ca programele de diversificare a resurselor de energie mai au multi ani pana sa fie finalizate. Pana atunci, se arata in analiza, nu exista prea multe solutii pentru statele care folosesc gaz natural rusesc pentru o mare parte din nevoile energetice.

Spre deosebire de carbune, energie nucleara si petrol, gazul natural poate fi transportat numai prin conducte construite spre anumite destinatii. Asta inseamna ca decizia de interconectare cu un furnizor dureaza zeci de ani si nici nu poate fi modificata cu usurinta, daca ceva nu merge conform planului. Tot ce pot face tarile europene pe termen scurt este sa se bazeze pe bunavointa unor straini pana cand criza este depasita si pana cand va interveni o solutie deosebit de creativa. Iar pentru ca scopul Rusiei este sa elimine Kievul, tarilor europene nu le raman multe de facut. O singura tara incearca din greu sa faca ceva: Germania - cea care este cea mai dependenta de gazul rusesc.

Startfor atrage atentia asupra a trei motive pentru care Germania tine partea Rusiei, intr-o perioada in care lucrurile ar trebui sa stea cu totul altfel. In primul rand, gazul natural rusesc catre Germania trece prin Belarus, nu prin Ucraina, astfel ca tranzitul nu a fost afectat, iar Berlinul nu are niciun motiv sa tensioneze si mai mult discutiile, politizand subiectul mai mult decat este necesar. Germania nu isi permite sa aiba un ton acuzator, pentru ca nu a fost afectata prea tare.

In al doilea rand, cancelarul german Angela Merkel a realizat ca in momentul in care conflictul Rusia-Occident se acutizeaza, Germania va fi care va avea de suferit, ca tara vestica cea mai apropiata de Moscova. Interesul Germaniei este sa gaseasca un mod de a convietui cu Rusia, nu de a i se impotrivi.
In al treilea rand, Germania gandeste din punct de vedere al pozitiei pe care poate sa si-o afirme in UE. Daca discutiile dintre Putin si Merkel au ca rezultat reluarea furnizarii gazelor, atunci, nu numai ca Rusia va vedea in Germania un partener, dar Berlinul va castiga si apreciarea statelor europene, multumite ca nu mai trebuie sa suporte o iarna fara caldura.

In concluzie, "daca Merkel reuseste sa isi incoredeze suficient muschii politici in sprijinul muschiului economic al Germaniei, atunci noua imagine de putere si abilitate va face multe pentru a consfinti o renastere a Berlinului", se mai arata in analiza Stratfor.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.