Bucurestiul, distrus in stil sicilian

Exista o cerere foarte mare pentru locuinte noi, dar si pentru centre de afaceri si spatii comerciale, insa cresterea ritmului constructiilor fara o strategie coerenta afecteaza atat calitatea vietii bucurestenilor, cat si intregul mediu de afaceri, ducand la pierderi considerabile. Atat autoritatile, cat si dezvoltatorii ar trebui sa ia atitudine in privinta dezvoltarii haotice a Capitalei prin analizarea solutiilor pe care specialistii in domeniu le ofera, si anume implementarea unor concepte precum "smart growth" - dezvoltare inteligenta sau "urban renewal" - reinnoire urbana. Astfel s-ar evita o posibila criza, precum a intalnit-o si populatia din Palermo in anii '50-'80, este de parere Catalin Secareanu, manager, Coldwell Banker Commercial Romania.

Situatia din Palermo, similara cu cea de la noi

Orasul Palermo s-a confruntat cu o criza cauzata de dezvoltarea accelerata a pietei imobiliare. Incepand cu 1950, populatia orasului a crescut semnificativ, cauza fiind urbanizarea Siciliei dupa al doilea Razboi Mondial, astfel, daca in 1951 populatia orasului era de 503.000 de locuitori, in 1981 a ajuns la 709.000. Cresterea populatiei a condus la un boom al constructiilor, care insa nu a avut in spate o strategie pe termen lung.

Motivul? Implicarea Mafiei in sectorul constructiilor, organizatia dorind sa obtina profituri uriase din domeniu, fara a tine cont de cerinte minime de dezvoltare, infrastructura sau mediu. Cele mai mari distrugeri s-au consemnat in timpul mandatului primarului Salvo Lima (1958-1963 si 1965-1968), perioada in care Vito Ciancimino aproba lucrarile publice. Cei doi au sprijinit constructorii aliati cu Mafia, precum Francesco Vassallo. In cinci ani, Lima si Ciancimino au semnat peste 4.000 de autorizatii de constructie, dintre care 2.500 erau pe numele unor pensionari care nu aveau nicio legatura cu domeniul. Dezvoltatorii ce aveau legaturi cu Mafia nu se fereau sa forteze mana celor care nu voiau sa le vanda proprietati sau care se opuneau proiectelor lor.

Una dintre cele mai mari pierderi a fost cladirea proiectata de faimosul arhitect sicilian Ernesto Basile, care a fost daramata chiar in noaptea dinaintea promulgarii legii care proteja constructiile istorice.
Dezvoltarea imobiliara agresiva si lipsita de strategie a avut consecinte grave: distrugerea centurii verzi a orasului, precum si a cladirilor istorice care confereau gratia arhitectonica a urbei, in detrimentul blocurilor de apartamente fara personalitate. Constructorii au daramat numeroase cladiri in stil "Art Deco" si au asfaltat parcurile orasului.

Practic, Bucurestiul se confrunta cu probleme similare celor intamplate in Palermo, precum disparitia centurii verzi si a spatiilor verzi din interiorul orasului, diminuarea considerabila a calitatii vietii si pierderi financiare din cauza traficului si a vitezei medii scazute de deplasare.

In Bucuresti traiesc aproximativ 3 milioane de oameni

Cel mai recent recensamant, din 2002, mentiona o populatie de 1.921.751 locuitori, iar cifrele statistice la sfarsitul anului 2006 indicau 1.930.390. Estimarile conform Departamentului de Research al Coldwell Banker Commercial Romania arata ca, de fapt, in realitate sunt cu peste 50% mai multi locuitori fata de cei inregistrati oficial.Este vorba de cei atrasi de oportunitatile de afaceri mai mari pe care le ofera Capitala fata de provincie. Astfel, se estimeaza ca, realist, in Bucuresti traiesc aproximativ 3 milioane de oameni.

Efectele negative ale constructiilor

Din 1989, Capitala a pierdut aproximativ 1.970 de hectare de spatiu verde. Din 1990 au disparut 45 de baze sportive. Numarul persoanelor care sufera de boli pulmonare (bronsita, astm, angina pectorala etc.) sau cardiace (infarct miocardic acut sau cardiopatie ischemica) a crescut ingrijrator - spre exemplu daca in 1995, 700 de locuitori din 100.000 sufereau de cardiopatie ischemica, in 2006 numarul acestora a ajuns la 1.450. Poluarea sonora depaseste frecvent pe arterele principale cu 20-30dB nivelul admisibil de 70dB. Viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului, la o ora de varf a fost de 2km/ora in 2007. Pierderile cauzate de problemele de trafic nu sunt doar de ordin financiar ci, mult mai grav, au fost si persoane care si-au pierdut viata (timpul mediu in care o ambulanta a ajuns la cazurile de urgenta a fost de 35 de minute in 2006, an in care au murit 2.313 persoane in intervalul de timp de la primirea apelului pana la sosirea ambulantei).

Solutii pentru o dezvoltare imobiliara

Solutiile pentru situatia cu care se confrunta Bucurestiul sunt adaptarea si implementarea unor concepte occidentale. Conceptul "smart growth" presupune o dezvoltare in acord cu mediul inconjurator, viabila economic, orientata catre nevoile comunitatii si durabila. Reinnoirea urbana ("urban renewal") se refera la procesul de dezvoltare a zonelor deteriorate din cadrul unui oras, prin demolarea constructiilor intr-o stare avansata de degradare sau a fabricilor si redezvoltarea in zone mixte sau rezidentiale pentru populatia cu venituri medii.

La nivel international, atat dezvoltatorii cat si autoritatile care au in vedere dezvoltarea inteligenta pun un accent puternic pe constructiile ecologice, asa-numitele "green buildings". Conceptul de cladire ecologica presupune cresterea eficientei cu care cladirile folosesc resursele precum: energie, apa si materiale, astfel reducand impactul constructiei asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului inconjurator.

Conform unui studiu recent realizat de catre Asociatia Salvati Bucurestiul, se arata ca din 1989 Capitala a pierdut aproximativ 1.970 hectare de spatiu verde, iar acum acest oras dispune doar de 7 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda 50 mp pe cap de locuitor.

Viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului, la o ora de varf, a fost de 2 km/ora in 2007. Pierderile cauzate de problemele de trafic nu sunt doar de ordin financiar (Asociatia Romana a Antreprenorilor in Constructii - ARAC - estimeaza pierderi anuale de 180 de milioane de euro), ci, mult mai grav, au fost si persoane care si-au pierdut viata (timpul mediu in care o ambulanta a ajuns la cazurile de urgenta a fost de 35 de minute in 2006, an in care au murit 2.313 persoane in intervalul de timp de la primirea apelului pana la sosirea ambulantei).