Basescu si-a sters datoriile la banci

In perioada in care a detinut diferite functii publice intre 1994 si 2001, omul politic Traian Basescu si familia sa au obtinut echivalentul a peste un milion de dolari din fondurile destinate Romaniei prin programul PHARE-UE pentru firmele lor. Povestea prosperitatii lui Basescu scoate la iveala un politician care nu prea are multe in comun cu principiile pe care le declama astazi. Conform contractului de credit nr. 10120 din 18 mai 1994, familia presedintelui Basescu a obtinut pentru firma SC Star Marine SRL un credit de la Banca Agricola, azi Raiffeisen, din surse ale BIRD-BERD, adica din fondurile oferite de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Suma imprumutata era de 158.000 USD, plus 41.375.000 lei, echivalentul a 39.500 USD. Interesant este faptul ca, potrivit contractului de credit obtinut de JN, echivalentul sumei de 39.500 USD a fost obtinut nu prin calcularea echivalentului sumei la data aprobarii imprumutului, ci "la cursul de la data intocmirii documentatiei". Adica unul mai mic, deoarece, pentru cei care isi aduc aminte, acum 14 ani valoarea dolarului american crestea in fiecare zi. Datorita acestei stratageme, familia presedintelui Basescu a fost avantajata din start de o banca de stat. Dar nu numai atat, deoarece firma de inghetata a presedintelui a obtinut si dobanzi preferentiale. O afacere dubioasa, care si mai apoi a avut multe episoade interesante si in dispretul legii. Familia Basescu a obtinut creditul din 1994 pentru achizitionarea unei linii tehnologice de fabricatie industriala a inghetatei de la firma italiana Technogel SA. La aceea vreme, in firma Star Maritime actionari erau Mircea, fratele, si Maria Basescu, sotia presedintelui. Firma Star Maritime s-a metamorfozat apoi sub diferite nume si intr-un final, cativa ani mai tarziu, il avea ca actionar si pe Traian Basescu.

SA PLATEASCA ROMANUL!

Familia Basescu a obtinut creditul cu o dobanda preferentiala. 9% pentru dolari si 140% pentru lei. Fixa pe cinci ani. Dar chiar si acest beneficiu obtinut nu l-a multumit pe actualul presedinte. Intre timp, Banca Agricola ajunsese in faliment si ca atare familia Basescu s-a gandit ca poate profita. Zis si facut. In 1997, Basescu ajunge ministru al Transporturilor in Guvernul condus de Victor Ciorbea. Atunci a inceput, de fapt, ascensiunea politica a actualului presedinte. Dincolo de sabotarea permanenta a Executivului din care facea parte, Basescu si Partidul Democrat au incercat sa traga diverse beneficii. Au sarit ca arsi atunci cand Valerian Stan, seful Corpului de Control al Guvernului, a facut un raport referitor la vilele obtinute de membrii PD (fosti FSN) in cartierele de lux ale nomenclaturii rosii. Dar au incercat sa se imbogateasca si pe seama cadavrului Bancii Agricole. Ca atare, Basescu si PD pun la cale o ordonanta de urgenta, nr. 43 din 1997, prin care anulau returnarea creditelor de la Banca Agricola pentru un numar de persoane si firme, banii urmand sa fie trecuti la categoria pierderi. Bineinteles, actualul presedinte nu a uitat sa treaca printre beneficiari si firma fratelui si sotiei sale.

DISPRET FATA DE CONSTITUTIE

La data de 10 iulie 1997, Basescu a fost cel care a inscris firma sotiei si fratelui sau printre cele care urmau sa scape de plata datoriilor catre Banca Agricola, statul urmand sa-si asume pierderea, evident, pe spinarea contribuabililor. Cam aceeasi schema ca si in cazul Bancorex, situatie in care contribuabilul a platit apoi nota de plata, una de altfel foarte piperata. Basescu a propus, Guvernul a aprobat, iar 200.000 USD plus dobanzile erau deja in buzunarul presedintelui. Problema a aparut un an mai tarziu, cand FMI si Banca Mondiala au reclamat aceste afaceri ilegale facute "pe sub masa Guvernului", asa cum ii place astazi presedintelui sa spuna, uitand, evident, ca a fost unul dintre cei care a prestat astfel de actiuni in beneficiul propriu. Dupa protestele organismelor financiare internationale, Guvernul a trebuit sa anuleze smecheria pusa la cale de Basescu. De altfel, in posesia JN se afla un document al Bancii Agricole, devenita intre timp Raiffeisen, prin care se confirma aprobarea ordonantei de urgenta amintite, dar si a alteia care facea trimitere la anularea datoriilor. Pentru a ascunde conflictul de interese in care se afla, in 1997, Basescu a cerut sa nu publice lista societatilor comerciale scapate de datorii in Monitorul Oficial. In acest caz, Basescu a incalcat Constitutia care prevede la articolul 107 ca se excepteaza de la publicare numai hotararile cu caracter militar.