ZIUA va prezinta actul care dovedeste ca Basescu detinea, in acelasi timp, trei case de lux de la stat
In goana sa de a pune mana pe cat mai multe case de lux din ograda statului, actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a uzitat in anii trecuti de cateva artificii juridice menite sa creeze o aparenta de legalitate aventurilor sale imobiliare. Asa se face ca, la momentul anului 2002, in cartea de identitate Traian Basescu avea un alt domiciliu decat cel al sotiei sale Maria Basescu, desi cei doi nu erau certati si nici nu locuiau la adrese diferite, dupa cum s-ar fi putut crede.

La data de 14.10.2002, cand au semnat la notar actul de vanzare al terenului rezidential pe care il detineau in Aleea Privighetorilor, Traian Basescu aparea in actul sau de identitate cu domiciliul in strada Maresal Constantin Prezan nr. 4 (locuinta de serviciu inchiriata de la stat), in vreme ce consoarta sa, Maria Basescu, domicilia in acte in strada Aviatorilor nr. 57 (vila inchiriata de la stat, dar revendicata de fostii proprietari). Basescu, primar general al Capitalei pe atunci, detinea in mod abuziv cele doua imobile primite de la stat, pe care nu dorea sa le cedeze dar, in acelasi timp, aparea alaturi de sotia sa si in calitate de chiriasi in imobilul din strada Stefan Mihaileanu nr. 2, ca urmare a semnarii contractului de inchiriere nr. 2069 din 14.08.2002 cu Administratia Fondului Imobiliar (AFI) din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Sa detii concomitent trei imobile ale statului, toate cu chirie, dupa ce ai avut un apartament proprietate personala si un teren in valoare de 360.000 dolari SUA reprezinta fara indoiala o performanta locativa, care a sfidat toate legile in vigoare, si pentru care oricine altcineva in locul lui Basescu ar fi fost tras la raspundere.

60.000 de dolari in cont in 1990

Dupa 1990, cand a venit de la Constanta la Bucuresti, pentru a prelua carma Ministerului Transporturilor, mai intai ca secretar de stat, iar apoi ca ministru, Traian Basescu a pornit o adevarata vanatoare de imobile de lux. Ajutat de protectorul sau, Petre Roman, cel care l-a lansat in politica si i-a increditat conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, Traian Basescu a primit la 10 ianuarie 1991 un apartament de lux in Piata Victoriei (langa Guvern) pe str. Argentina nr. 2, bloc 12, et. 2, ap. 4. Imobilul provenea din fondul locativ de stat al Primariei Capitalei. La 22 august 1991 - dupa nici opt luni - Basescu a strambat din nas, deoarece locuinta nu se ridica la pretentiile sale si a informat ICRAL Herastrau ca renunta la apartament. In aceeasi zi, Petre Roman, pe atunci premier, a aprobat in mod abuziv ca lui Traian Basescu sa i se repartizeze vila de lux din B-dul Aviatorilor nr. 57, in care locuia nomenclaturistul Ion Popescu-Puturi, fost director al Muzeului PCR. Popescu-Puturi fusese somat de Sabina Negulescu (proprietara de drept a imobilului preluat abuziv de regimul comunist) sa-i predea vila, iar omul s-a lasat convins. Numai ca atunci cand Negulescu trebuia sa primeasca cheile casei de la nomenclaturistul care acceptase sa plece, la 28 august 1991, ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere nr. 60.165 pe numele lui Traian Basescu. Acordarea vilei de lux s-a facut in conditii de profunda ilegalitate, intrucat, conform legii, Basescu nu avea dreptul la o asemenea vila, deoarece el detinea o alta locuinta inchiriata de la stat - un apartament de patru camere situat in Constanta, Aleea Zmeurei nr. 2, bloc U, scara A (pe care l-a cumparat in 1992). Iar pe de alta parte, familia Basescu se compunea din patru persoane (el, sotia si cele doua fiice), astfel incat nu intrunea cerintele legale pentru a detine in chirie cele sapte camere, plus dependinte (peste 300 m.p.), garaj si curte ale vilei din B-dul Aviatorilor 57. Cum la nivelul anilor '80 - '90, norma locativa de stat pentru o persoana era de 10 m.p. este evident ca Basescu a fost favorizat atat la momentul primirii apartamentului din Constanta, cat si la cel al apartamentului de lux din Argentina nr. 2 si al vilei rezidentiale din Aviatorilor 57. Faptul frapeaza cu atat mai mult cu cat capitanul de nava Traian Basescu avea la momentul Revolutiei 60.000 de dolari in cont si un automobil Audi - dupa cum singur a recunoscut in direct la TVR - iar un apartament in Centrul Civic sau in Piata Victoriei costa in jur de 5000 - 7000 de dolari. Cinstitul Basescu a considerat insa ca, daca a ajuns ministru, n-avea rost sa-si iroseasca banii agonisiti din specula de pe vapoare si a preferat sa dea iama in vilele de lux ale statului.

Barlogul "Vulpii"

Anul 1997 l-a prins pe Traian Basescu descoperit. Tihna din vila din Aviatorilor 57 i-a fost deranjata de vestea ca proprietarii de drept ai imobilului care locuiau intr-o magazie insalubra - familia Negulescu - au reusit sa-l castige in instanta.

Nu insa in mod definitiv si irevocabil. Aparator al proprietatii private, cum se pretinde in prezent, Basescu nu s-a grabit deloc sa evacueze cladirea, desi a fost somat in presa sa o faca, cu titluri de genul "Basescule, vila inapoi!". Desi nu recunoaste acest lucru, ba dimpotriva a negat cu vehementa chiar in comunicate ale Administratiei Prezidentiale, Basescu a mai ramas vreo cinci ani in imobil, pana in 2003, deoarece procesul a mai durat. Surse avizate ne-au informat ca s-au facut negocieri secrete cu batrana Negulescu sa accepte o alta locuinta, pana cand Basescu catadicsea sa paraseasca vila. Totul ca scandalul sa nu mai rabufneasca in presa si sa se uite. Profitand de faptul ca in 1997 vila din Aviatorilor a fost revendicata in instanta, Basescu, pe atunci ministru al Transporturilor, a solicitat o alta locuinta. Si a primit de la RA APPS cu titlu de locuinta de serviciu un apartament de lux in b-dul Maresal Prezan nr. 4, chiar langa Arcul de Triumf. Contractul expira in 2000, dar in acelasi an cand a devenit primar general, contractul din Prezan 4 i-a fost prelungit pana in 2003.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.