Mircea Dinescu, membru in Colegiul CNSAS, a declarat astazi la Realitatea TV ca a vazut "trei, patru sau cinci dosare" de inalti prelati, pe care le-a si studiat, unele fiind de urmarit, altele de colaborator si ca in Colegiul Electoral Bisericesc exista un colaborator al Securitatii.

Intrebat intr-o emisiune a Realitatii TV cate dosare are CNSAS despre inaltii ierarhi ai BOR, Dinescu a spus ca nu stie, dar ca el personal a vazut si studiat "vreo trei, patru, cinci dosare" de inalti prelati. "Am vazut ca exista si pe unele din ele le-am studiat. La unii sunt de urmarit, la altii sunt de colaboratori", a spus oficialul CNSAS.

Mircea Dinescu a mai sugerat ca nu ar fi singurul care ar sti de aceste lucruri si ca unii colegi ai sai au inceput sa dea inapoi si sa incerce musamalizarea subiectului. "Am sentimentul ca unii colegi si-au schimbat orientarea, sunt mai timorati", a spus el. Poetul a facut insa o nuanta importanta si anume ca daca prelatii sunt ofiteri acoperiti, "acele dosare nu vor veni niciodata la noi". Dinescu a spus ca se indoieste ca dosarele preotilor vor fi desecretizate in cadrul comisiilor mixte pentru ca acestea sunt dupa pararea sa "o cacealma". "Ni s-au adus in aceste comisii numai dosare de chelneri si picolite care turnau la Athenee Palace", a conchis el, indemnand Biserica sa sprijine CNSAS sa "lamureasca aceasta poveste". El a mai spus ca plangerea Bisericii inpotriva sa depusa vineri la CNSAS i se pare putin ridicola si se simte ca si cum l-ar pari cineva la diriginta. "Nu inteleg de ce s-a sesizat Patriarhia pentru ca nu e nici mama, nici tata lui Antonie Plamadeala. In ce calitate m-a parat Patriarhia?", s-a intrebat el.

Totodata, oficialul CNSAS a spus ca in Colegiul Electoral Bisericesc exista un laic, dintre cei care-l vor alege pe viitorul Patriarh, cu un dosar la Securitate despre care Dinescu sustine ca ii este rusine lui sa vorbeasca. El a spus ca laicul respectiv avea o scrisoare similara cu a lui Antonie Plamadeala, numai ca acesta cerea sa fie facut academician. Dinescu a refuzat sa spuna despre cine vorbeste, iar cand a fost intrebat din studio daca este vorba despre Constantin Balaceanu Stolnici, cel care si-a asumat colaborarea in aprilie anul acesta, Dinescu a refuzat sa raspunda la intrebare. "Intamplarea face ca dansul sa fie membru in Colegiul Bisericesc, iar dosarul dansului e in lucru la noi. E un caz destul de trist", a conchis el.

Patriarhia Romana a depus vineri la CNSAS, sub semnatura vicarului Vicentiu Ploiesteanu, secretarul Sfantului Sinod, o sesizare in legatura cu recentele afirmatii ale lui Mircea Dinescu despre Antonie Plamadeala, cazul urmand a fi pus pe ordinea de zi a primei sedinte a Colegiului,saptamana viitoare.
Intr-un comunicat al Patriarhiei remis joi, Agentiei NewsIn, institutia apreciaza declaratiile lui Mircea Dinescu acordate ziarului "Cotidianul" incompatibile cu statutul de membru al CNSAS si, folosind pasaje din legea CNSAS, sugereaza ca gestul acestuia intra sub incidenta legii penale.

"Cotidianul" scrie in editia de joi, citandu-l pe Mircea Dinescu ca defunctul mitropolit al Ardealului, Antonie Plamadeala, i-ar fi cerut lui Nicolae Ceausescu sa-l ridice in grad de general (acoperit al Securitatii). Dinescu sustine ca are aceasta informatie dintr-o scrisoare de pe 23 august (membrul Colegiului nu a precizat anul, n.r.) a mitropolitului catre Ceausescu in care cerea sa fie avansat pentru ca a stat destul colonel. Dinescu a mai spus cotidianului citat ca Securitatea nu se multumea sa aiba doar informatori in randurile preotimii, ci ca "a trimis la scoala de popi de la Sibiu baieti scoliti la Baneasa".

Joi, Dinescu a declarat pentru NewsIn ca informatia despre fostul mitropolit al Ardealului, Antonie Plamadeala, nu o are din dosarele de la Consiliu, insa a refuzat sa precizeze provenienta acestuia.
Subiectul prelatilor colaborationisti a reizbucnit dupa moartea Patriarhului Teoctist, el insusi acuzat de-a lungul vremii ca ar fi colaborat cu Securitatea, sau ca ar fi fost agent de influenta al ei.

Membrii Colegiului CNSAS au decis in sedinta de marti sa solicite institutiilor detinatoare de arhiva reverificarea prelatilor BOR, desi, conform legii, acestia sunt verificati doar la cerere dupa ce ocupa functia respectiva, nu din oficiu, au declarat oficiali ai institutiei.

In alta ordine de idei, presa ultimelor zile a scris ca laicii care vor alege viitorul Patriarh sunt fie lideri ai partidelor politice, fie personalitati asupra carora planeaza indoieli referitoare la profilul lor moral.
Printre mirenii care-l vor alege pe succesorul lui Teoctist se numara si academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, care a recunoscut intr-un interviu din aprilie acordat ziarului "Cotidianul" ca a turnat la Securitate cand era sef de sectie la Institutul de Geriatrie condus de Ana Aslan.

Seniorul liberal a recunoscut ca, incepand cu 1974, a semnat note informative sub numele de cod Laurentiu, fiind remunerat pentru datele furnizate Securitatii despre pacientii sai, in special cetateni straini, printre care celebrul lider palestinian Yasser Arafat. Cu toate acestea, seniorul liberal sustine ca nu a avut un angajament scris cu Securitatea. "Erau si teroristi arabi printre pacienti, care spuneau chiar cu mandrie: Eu sunt cel care am organizat rapirea vasului cutare sau eu am deturnat trei avioane", relata el.

Cotidianul mai sustinea ca, desi nimeni din PNL nu a banuit vreodata ca seniorul Constantin Balaceanu-Stolnici a colaborat cu Securitatea, un incident petrecut in toiul scandalului cu Mona Musca a dat nastere la nedumerire. Unii membri ai Biroului Politic relateaza ca Stolnici a suferit o criza. "Era imediat dupa ce dosarul de colaboratoare al Monei Musca a iesit la iveala si dupa ce eu imi dadusem demisia din functia de presedinte de onoare. I s-a facut rau, si-a lasat capul pe maini si a fost dus la Spitalul de Urgenta", povesteste Mircea Ionescu Quintus, citat de Cotidianul. Imediat dupa incident, Constantin Balaceanu-Stolnici a anuntat ca, din motive de sanatate, se retrage din functiile detinute in PNL, „in favoarea activitatii publicistice“. Stolnici a devenit membru al Academiei Romane in 1992.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.