Un investitor american acuza autoritatile romane ca i-au vandut doua statii-pilot ultrasecrete: una de obtinere a uraniului si alta de apa grea. In contractul de privatizare, cele doua instalatii figurau ca tehnologie pentru purificarea acidului fosforic.

Ziarul "Adevarul" a intrat in posesia unor documente si marturii socante privind vanzarea, de catre APAPS, a unor instalatii-pilot capabile sa produca uraniu si apa grea. Din documentele aflate in posesia noastra reiese ca SRI a gestionat aceste secrete chiar si in perioada postprivatizare.

Statiile-pilot vandute de statul roman erau parte integranta dintr-un program nuclear prin care se urmarea obtinerea uraniului din ingrasaminte chimice.

"M-am trezit in birou cu doi domni de la serviciile secrete care mi-au spus: 'Statia-pilot de purificare a acidului fosforic trebuie sa o scoatem de la secret si s-o distrugem. De aceea nu aveti acces la niciun document!>>", povestesc cei doi investitori: o romanca si sotul ei, cetatean american.

Din 2001, dupa ce au cumparat o fosta uzina de ingrasaminte, SC Chimenerg SA Craiova, au mers din necaz in necaz.

Practic, familia Ketchum sustine ca, fara sa fie notificata in mod explicit, AVAS le-a bagat pe gat, "la pachet" cu instalatiile si alte bunuri ale Chimenerg, si doua statii-pilot, clasificate "strict secret" de statul roman: una de recuperare a apei grele, aflata pe platforma Petrom - Sucursala Doljchim, si, de pe Platforma Navodari, o instalatie de recuperare a uraniului.

Un contract confuz

Ziarul "Adevarul" a descoperit ca, in afara de cele doua instalatii-pilot, specialistii implicati in programul nuclear comunist pusesera la punct adevarate fabrici de recuperare a uraniului pe majoritatea platformelor de ingrasaminte chimice: la Navodari, la Bacau, la Valea Calugareasca, la Turnu Magurele. In 1989, punerea lor in functiune a fost stopata, iar dupa '90, "fabricile de uraniu" au fost privatizate mai mult sau mai putin discret si, in cele din urma, au ajuns la fier vechi.

Investitorii care au cumparat, in 2001, SC Chimenerg SA Craiova sustin ca au fost pacaliti in momentul in care au cumparat uzina. Ei acuza faptul ca in contract singura sintagma care ar fi putut da de gandit a fost referirea la "instalatia de purificare a acidului fosforic", fara a se mentiona ca prin acest procedeu se obtine de fapt uraniu.

„Documentatia trebuie pastrata!"

Conform raspunsului unui memoriu din aprilie 2001, adresat de directorul general al Chimenerg SA Craiova, T. Cioroianu, Colegiului consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare, presedintele Comisiei pentru Chimie al Colegiului, dr. ing Petru Ivan Filip, atragea atentia ca, "tinand cont de strategia economica a Romaniei cunoscuta azi, nu se justifica cheltuirea in continuare a unor fonduri pentru definitivarea unui procedeu de obtinere a apei grele" si ca "nu se justifica din punct de vedere economic, in prezent, in Romania, realizarea unor instalatii de purificare acid fosforic".

O precizare expresa: "In niciun caz, asemenea instalatii de purificare nu vor putea sa faca obiectul unui transfer tehnologic". O alta mentiune interesanta, care poate tine si loc de concluzie a raspunsului Comisiei, preciza: "Documentatia de cercetare-dezvoltare aferenta celor doua instalatii trebuie pastrata, in vederea unei posibile utilizari partiale a acesteia pentru diverse faze ale proceselor studiate"!

Proiectul dateaza din 1975

Istoria oficiala a planului de purificare a uraniului se regaseste intr-un alt document transmis de directorul general al Chimenerg, Traian Cioroianu, catre directorul executiv al SC MARWAY FERTILCHIM SA Navodari, Roberto Vincentelli. "In anul 1975, cercetarile de purificare a acidului fosforic prin separarea uraniului au fost preluate de Centrala de Ingrasaminte Chimice Craiova, care avea in subordine combinate de ingrasaminte chimice tip fosfatic, atat prin procedeul sulfuric, cat si nitric.
In acelasi timp, prin recuperarea uraniului si eliminarea radiului se obtineau ingrasaminte fosfatice neradioactive (...) Centrala a hotarat contruirea unei instalatii-pilot de recuperare a uraniului din acidul fosforic rezultat pe Platforma Combinatului de Ingrasaminte Chimice Navodari. Conform documentelor oficiale, "statia-pilot de purificare a acidului fosforic a intrat in patrimoniul SC Chimenerg SA Craiova in anul 1991".

Dovada implicarii SRI

Dovada implicarii SRI-ului in "afacerea Chimenerg" o gasim intr-un proces-verbal al sedintei Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) de la SC Chimenerg SA, din 9.10.2000, unde se mentioneaza: "Domnul Cioroianu Traian prezinta raspunsul transmis de SRI Dolj la referatul tehnic intocmit de SC Chimenerg SA referitor la statutul documentatiei clasificate cu caracter SECRET SI STRICT SECRET, cat si al instalatiilor.

Din adresa de raspuns a SRI se precizeaza ca scoaterea documentatiei si instalatiilor de la regimul SECRET ar intra in atributiile Chimenerg SA, precizare ce nu are acoperire legala in principiu pentru cazul instalatiilor-pilot. AGA stabileste sa se revina cu o documentatie mai ampla in scopul scoaterii obiectivelor si documentatiei de la categoria SECRET". In ciuda insistentelor noastre si chiar a prevalarii de Legea liberului acces la informatiile publice, SRI nu ne-a trimis un punct de vedere official referitor la aceasta afacere.

Dezvaluirile profesorului Bunus

"Noi am facut doar o cercetare, cand eram la Fizica atomica. De acolo am trecut la Craiova, unde era Centrala. Cand am pus la punct cercetarea, am trecut la executarea 'instalatiilor-pilot>>. Si am construit o fabricuta la Navodari. Si, pe baza tehnologiei obtinute in aceasta 'statie-pilot>>, cum se numeste, s-au construit in tara trei fabrici mari de recuperare a uraniului din acidul fosforic: la Navodari, Valea Calugareasca si la Bacau. Niciuna nu mai exista.

Toate s-au taiat. S-a ales praful de ele. Astea de uraniu s-a cautat sa se taie cat mai repede. Acum cativa ani, am fost chemat cand a venit o delegatie de la Viena. Cea de la Magurele se baza pe modificarea simpla a unui gaz in altceva. Si acel altceva era uraniu. Cand s-a aflat ca avem chestia asta, imediat s-a dat ordin la Magurele sa o inchida si sa o taie si sa o dea la fier vechi. Celelalte, toate erau deja taiate, date la fier vechi. Din pacate (...) Ar fi fost foarte util sa avem vreo doua-trei uzine de uraniu care ar fi alimentat trei reactoare nucleare din Cernavoda.

Un singur reactor nuclear de tip Cernavoda consuma 100 tone de uraniu pe an. Or, daca erau cele trei uzine in functiune, se puteau obtine 300 de tone pe an", spune "parintele recuperarii uraniului", profesorul Florin Bunus.

Si CNCAN a stiut

Conform unui alt set de documente, si Consiliul National pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) a stiut tot timpul despre situatia instalatiilor "pilot". Mai mult, si Agentia Internationala pentru Energie Atomica, AIEA, a cunoscut derularea proiectelor din Romania. "Va informam ca, in data de 10 aprilie 2003, ora 9.00, Agentia Internationla pentru Energie Atomica (AIEA) a solicitat acces complementar la Instalatia-Pilot de la Navodari (...) La inspectie, din partea AIEA vor participa domnii Vaughn Standley si Akexandre Touzov, inspectori acreditati pentru Romania, iar din partea CNCAN va participa domnul Nicolae Dumitrescu (...) Scopul inspectiei este de a permite ca AIEA sa se asigure de absenta materialelor nedeclarate si a activitatilor nucleare nedeclarate", se mentioneaza intr-o adresa a CNCAN catre Chimenerg.

In aceasta privinta, investitorul american sustine ca de-abia in 2002 a aflat despre statutul secret al acestei instalatii si ca nici dupa aceea nu a avut acces in perimetrul respectiv. Si totusi, la un moment dat, prin anii 2003-2004, proprietarul uzinei au dispus dezafectarea si vanzarea acestor instalatii ca fier vechi. Dupa cum dezvaluie in continuare un important martor, "evaporarea instalatiilor" a avut loc dupa o inspectie a "celor de la Viena"/AIEA-Agentia Internationala pentru Energie Atomica.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.