ZIUA a dezvaluit la sfarsitul anului trecut, sub titlul "Pagubele lui draga Stolo", ca Romania are de platit peste opt miliarde de euro pentru creditele garantate de stat la propunerea "Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior"

Institutia a fost gandita, in 1991, de catre Theodor Stolojan. Aratam la acea vreme ca actualul presedinte al Partidului Liberal Democrat a girat, in anul in care a fost premier, mai multe afaceri paguboase pentru statul roman. Peste opt miliarde de euro constituie datoria pe care romanii o au de platit pentru creditele pe care statul le-a garantat, la propunerile "Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior", efectele angajamentelor lui Stolojan resimtindu-se si astazi. Acesta nu este insa singurul caz in care "draga Stolo" a prejudiciat statul roman. Fostul consilier prezidential a dat mai multe tepe si in calitate de om de afaceri.

Theodor Stolojan a contribuit substantial la pagubirea Rezervelor de Stat cu aproape 29.000 de tone de grau. Cereale au fost luate cu titlu de imprumut si nu au mai fost returnate vreodata. In timp ce sute de firme de panificatie erau nevoite sa cumpere cereale scumpe din import, Stolojan, ca o adevarata lacusta, lua grau bun si ieftin de la rezervele de stat pentru a face paine pe care o livra la pretul pietii sau pentru a-l vinde altora la preturi speculative. Cinstitul Stolo se dovedeste a fi astfel el insusi un membru al "sistemului ticalosit" pe care il acuza prietenul sau, presedintele suspendat Traian Basescu.

Brutarul finantist

Dupa ce a fost prim-ministru si inalt functionar al Bancii Mondiale, Stolojan s-a orientat spre domeniul privat, cautandu-si un loc de munca pentru a-si spori averea si mai mult.

Astfel, s-a decis sa intre in afaceri. In 1999, imediat dupa ce s-a intors de la Banca Mondiala, "draga Stolo" a devenit actionar la Unipan SA, societate de panificatie care avea deschise in tara 17 filiale. Fostul consilier a ajuns sa detina un procent de peste zece la suta din capitalul social al firmei, el ocupand in acelasi timp si functia de administrator. Actualul lider al PLD isi desfasura activitatea in cadrul societatii alaturi de unul dintre bunii sai prieteni si sponsori, Marin Anton, in prezent presedinte al filialei Ilfov a Partidului Liberal Democrat. Un personaj extrem de controversat cunoscut pentru implicarea sa la RAFO Onesti, o alta afacere in care apare numele lui "draga Stolo".

Dar sa revenim la Unipan. Pentru ca aceasta societate sa-si desfasoare activitatea in parametrii adecvati, era nevoie evident de grau. Materie prima pe care firma administrata de fostul consilier al lui Basescu, in mod normal, ar fi trebuit sa il ia de pe piata, la fel ca si celelalte societati din domeniu. Unipan insa a actionat cu totul diferit, profitand de relatiile sus puse ale lui Theodor Stolojan.

Astfel, "finantistul mondial", adept al economiei de piata, cum ii place sa spuna despre el, a apelat la o escrocherie tipic romaneasca: de ce sa cumpere de pe piata grau cand poate sa il ia de la stat? Asadar, firma administrata de Stolojan a solicitat si a primit, cu titlu de imprumut, de la Administratia Nationala a Rezervelor de Stat (ANRS) cantitatea de 28.750 tone de grau.

Dovada este procesul-verbal nr. 24 din data de 1 septembrie 2000 al Adunarii Generale a Actionarilor Unipan SA, in care se precizeaza ca "se aproba contractul incheiat intre Unipan Bucuresti SRL Filiala Todireni si SC Unipan SA de achizitie a cantitatii de grau ce va fi returnata catre ANRS, conform contractului nr. 25 din 01.06.1999". Trebuie sa mentionam aici faptul ca graul primit de la ANRS era de cea mai buna calitate, deoarece la Rezervele de Stat sunt depozitate numai cereale fara daunatori, cu un continut ridicat de gluten, foarte bun pentru fabricarea painii.

Cantitatea de grau imprumutata trebuia, evident, sa fie restituita Rezervelor de Stat. Numai ca "cinstitul" Stolo a preferat sa nu-si respecte cuvantul si contractul incheiat si nu a mai returnat graul la ANRS, asa cum se va putea observa in cele ce urmeaza.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.