La 10 ani de la punerea in functiune a Reactorului 1, specialistii in energie atomica sustin ca se impune o noua instalatie care sa separe tritiul din apa grea

Specialisti din domeniul nuclear, sustinuti de mari organizatii ecologiste, isi manifesta ingrijorarea fata de punerea in functiune a celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavoda. ingrijorarea se produce mai ales pe fondul lipsei unei instalatii care sa elimine izotopul radioactiv tritiul, izotop care, daca ar fi emis necontrolat, ar avea efecte cancerigene.

Reactorul de pe Platforma nucleara de la Cernavoda produce zilnic emisii dintr-un izotop radioactiv, tritiul. Aparitia tritiului este fireasca la tehnologia CANDU, utilizata la Cernavoda, si este provocata de prezenta apei grele in circuitul de racire a reactorului nuclear. Tritiul (o forma radioactiva a hidrogenului) are perioada de injumatatire de 12,3 ani si este eliminat in aer si in apa. intr-un material intocmit de Gordon Edwards, de la Canadian Coalition for Nuclear Responsibility (CCNR), James Patrick Riccio (Greenpeace) si Douglas Norlen (Pacific Environment), care au si vizitat Romania, in 2003, se sustine ca "tritiul este foarte greu de controlat, nu poate fi filtrat, patrunde cu usurinta in moleculele organice, inclusiv ADN-ul". Cat despre capacitatea de acumulare, se mentioneaza ca "inventarul de tritiu din apa grea evolueaza si astfel concentratia de tritiu creste an dupa an".

Teoria specialistilor se bazeaza pe referinte de la Atomic Energy Control Board (Ottawa, 1989), Raportul EBRI-3 (1980), intocmit de Academia Nationala de stiinte a SUA, si un Raport al Comitetului stiintific al Natiunilor Unite asupra Efectelor Radiatiei Atomice (CSNUERA). in Romania, la 10 ani de la inaugurarea Reactorului 1, inca se lucreaza la completarea unei instalatii care sa extraga tritiul din apa grea, folosita in sistemul de racire si moderator al Reactorului. Conform reprezentantilor CNCAN (Consiliul National pentru Controlul Activitatilor Nucleare), instalatia actuala de retinere a vaporilor de apa tritiata, care exista din proiect, asigura functionarea reactorului impotriva emisiilor prea mari.

Reactorul 2 duce la cresterea concentratiilor de tritiu

Romania utilizeaza la Cernavoda unicul reactor nuclear de tip CANDU din Europa, intrat in functiune pe 17 aprilie 1996 si conectat la Sistemul Energetic National in 9 august acelasi an. in acelasi timp, Ministerul Economiei va inaugura in acest an, la Cernavoda, prin operatorul Nuclearelectrica SA, al doilea reactor nuclear. Acest al doilea reactor, extrem de important din punct de vedere economic, va amplifica insa emisiile radioactive de pe platforma Centralei. in prezent, in cadrul Institutului de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice (ICSI) de la Ramnicu Valcea se deruleaza un proiect pe o statie-pilot care incearca sa finalizeze instalatia de detritiere.

Directorul ICSI, prof. dr. Ioan stefanescu, ne-a declarat ca instalatia va fi terminata in 3 ani, adica in 2010, cand Reactorul 1 va avea 14 ani de "viata". Deocamdata, proiectul este la nivelul studiului de fezabilitate. "Instalatia noastra va fi proiectata pentru a deservi concomitent Unitatile 1 si 2", a mai declarat stefanescu. Directorul ICSI a confirmat ca detritierea este foarte importanta in contextul inaugurarii de noi reactoare, prin reducerea vaporilor de apa tritiata rezultati la Centrala.

Responsabili CNCAN: "Totul este sub control!"

Responsabilii din cadrul CNCAN si conducerea Nuclearelectrica (operatorul centralei de la Cernavoda) ne asigura asupra faptului ca deversarile de apa contaminate in Dunare sau emisiile de tritiu in atmosfera sunt sub control si nu afecteaza mediul, populatia sau securitatea muncii. "Scaparile in mediul inconjurator sunt monitorizate cu atentie pentru a nu fi depasite limitele de emisie autorizate. in cei 10 ani de functionare, aceste scapari de tritiu au reprezentat mai putin de 1% din valorile legale in vigoare", ne-a transmis Teodor Chirica, director general la Nuclearelectrica. "Tritiul este utilizat in sistem inchis. Exista pierderi planificate de tritiu care este recuperat si reintrodus in sistem", ne-a declarat si Alexandru Rodna, director in Directia de Radioprotectie si Deseuri Nucleare al CNCAN. Reprezentantii canadieni sunt, insa, mai sceptici: "Numai fiindca nivelurile de tritu din mediu sunt mult sub limita reglementata, asta nu inseamna ca acestea sunt complet sigure sau ca nu reprezinta o grija pentru sanatate si siguranta", afirma Gordon Edwards, promotorul organizatiei CCNR.

Pe de alta parte, la intrebarea noastra despre cantitatea de deseuri cu tritiu rezultate in ultimii 10 ani la Unitatea 1, directorul Chirica ne-a dat mai degraba un raspuns prudent: "Se retin vaporii de apa grea tritiata printr-un sistem site-uscatoare, in care tritiul se inglobeaza molecular. Sitele inlocuite, saturate cu tritiu, sunt incadrate in categoria deseurilor slab active".


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.