Pacepa dezvaluie adevarul despre DIE: Reteaua care umplea conturile lui Ceausescu, alcatuita din mii de ofiteri acoperiti, a ramas aproape intacta si a inceput sa-si imbogateasca propriii membri

Acum cateva zile guvernul polonez a adoptat o lege care interzice tuturor celor ce au colaborat cu politia politica comunista sa detina functii in aparatul de stat, partide politice, presa si institutii academice, sau sa ocupe pozitii executive in companii private. Potrivit acestei legi, persoanele nascute dupa 1972 care se afla in asemenea pozitii (cca. 300.000), trebuie sa declare in scris, sub prestare de juramant, daca au fost sau nu ofiteri, informatori ori colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Aceste declaratii vor fi verificate de o institutie special creata, iar persoanele care se dovedesc ca au facut declaratii false vor pierde drepturile cetatenesti pe o perioada de zece ani.

Jefuirea emigrantilor

Cand nu a mai fost nimic de furat in interiorul tarii, dictatorul comunist a insarcinat serviciul sau de spionaj sa mute furtul in afara hotarelor. Toate serviciile de spionaj fura, pentru ca informatiile politice si militare de care au nevoie nu se gasesc pe strada. Dictatorii comunisti erau insa atotstiutori si nu aveau nevoie de informatii. Ei au transformat serviciul lor de spionaj intr-un mecanism menit sa rezolve problemele de nerezolvat ale comunismului - de la salvarea economiei falimentare pana la obtinerea de bani reali, convertibili, pe care sistemul lor politic nu i-a putut produce.

In 1955, cand am devenit ofiter DIE, jecmanirea emigrantilor era deja o arta. Acestia erau ademeniti sau santajati de DIE sa-si lase parte din avere rudelor din tara, reale sau inventate, care n-au primit niciodata nimic. Un bilant retrospectiv prezentat lui Ceausescu in 1976 arata ca in ultimii zece ani DIE extorcase peste 18 milioane de dolari de la emigranti. Suma nu este uriasa pentru standardul de azi, dar a fost semnificativa pentru contul lui Ceausescu. La mijlocul anilor 1960, vanzarea de evrei, germani si romani a devenit o alta specialitate a DIE.

In 1978, cand m-am rupt de Ceausescu, acest targ de sclavi adaugase peste 400 milioane de dolari la tezaurul tiranului. In acelasi an, Comitetul Politic Executiv al PCR a analizat activitatea de spionaj industrial a DIE din ultimii cinci ani, si a concluzionat ca ea a ajutat Romania sa economiseasca 600 - 800 milioane de dolari furand din Occident tehnologiile pe care Romania ar fi trebuit sa le cumpere.

Prestigiousul ziar american The New York Times a informat ca Guvernul polonez a extins aceasta masura si la ofiterii deplin conspirati ai fostului serviciu de spionaj comunist, a caror identitate a fost pana acum tabu, si si-a exprimat speranta ca exemplul Poloniei va fi urmat de alte foste tari socialiste. Recenta condamnare a comunismului roman da sperante celor ce au luat calea exilului ca activitatea DIE/CIE, care i-a terorizat in anii lui Ceausescu, va fi in sfarsit, dezvaluita public. Aceasta deconspirare va avea dubla semnificatie: va expune erezia conceptului de spionaj comunist, si va identifica membrii armatei secrete care a jefuit Occidentul ca sa-l imbogateasca pe Ceausescu si pe unii membri ai guvernelor ce i-au succedat.

Dictatorii comunisti, si apoi fostul presedinte Ion Iliescu, au facut tot ce le-a stat in puteri ca sa convinga Romania ca nu exista deosebiri fundamentale intre serviciile de spionaj comuniste si cele occidentale. Lozinca "ei spioneaza, noi spionam" este unanim acceptata de opinia publica romana. Nimic nu este mai neadevarat. Serviciile occidentale au sarcina de a obtine informatii menite sa protejeze tara impotriva agresiunilor externe. Serviciile comuniste sunt politii politice externe ale dictatorului, precum si mecanisme pentru furt de proprietate straina sub protectia imunitatii diplomatice.

Democratia si economia de piata se bazeaza pe proprietate privata. Comunismul si economia centralizata se bazeaza pe proprietate furata. Constitutia Romaniei comuniste a stipulat ca bogatiile tarii - naturale, industriale, agricole, financiare - apartin guvernului si Partidului. Cu alte cuvinte, comunismul a transformat furtul intr-o politica nationala inscrisa in legea fundamentala a tarii. Partidul si guvernul comunist au nationalizat apoi mosiile, industria si bancile, iar politia lor politica a trimis in inchisori si lagare de munca o buna parte a proprietarilor acestora. In 1950 comunistii si-au indreptat furtul catre patura cea mai saraca a tarii. Fortand taranii sa intre in colhozuri, ei le-au furat pamantul, animalele si uneltele de productie.

In mai putin de zece ani de la "eliberarea" Romaniei de catre Armata Rosie, economia tarii se baza aproape integral pe proprietate furata. Si, cum pofta vine mancand, furtul s-a indreptat apoi impotriva institutiilor care l-au constitutionalizat: partidul si statul comunist. Dupa o scurta perioada de conducere colectiva exercitata de Comitetul Central si mai tarziu de elita sa, Biroul Politic, Gheorghiu-Dej a furat puterea politica, ideologica si organizatorica a partidului. Apoi Ceausescu si-a insusit si functiile supreme ale statului, transformand Romania intr-o sinistra oranduire feudala la mijlocul secolului XX.

Notitele generalului Sarbu

La mijlocul anilor 1990, D-l Petre Mihai Bacanu, atunci editor sef la Romania Libera, mi-a dat trei agende de lucru ale generalului Teodor Sarbu, pentru care ii adresez din nou multumiri.

Generalul Sarbu a fost unul din cei mai apropiati subalterni ai mei in DIE. Curand dupa ce am primit azil politic, el a murit intr-un accident care pare a fi fost inscenat de Securitate. Agendele sale se refera la anii 1973, 1976, 1977, si au 1008 pagini numerotate ce contin notitele generalului. In ziua de 23 iunie 1973, el consemna:

"Sedinta la tov. ministru Doicaru. Decret privind organizarea si functionarea D.I.E. 363/23.06.73.

1. DIE - se org. si functioneaza in M.I.

2. DIE - subord. nemijlocit comandantului suprem".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.