In plina desfasurare a Revolutiei Romane de la Ti-misoara, cand evenimen-tele prinsesera bine con-tur in majoritatea orase-lor tarii, George Ardelea-nu si prietenii sai au intrat, fara sa vrea, in posesia u-nuia dintre cele mai mari secrete ale acelor zile. Timi-sorenii au aflat parola celor care coordonau "focul" terorist si faptul ca "teroristii" raportau totul telefonic la Garnizoana

Despre ce s-a intamplat cu adevarat in decembrie ’89, cand "teroristii" trageau din toate pozitiile, nimeni nu vrea sa stie cu adevarat. Jurnalul National a decis sa reia o serie de articole publicate in urma cu doi ani. Indicam atunci exact zona ce trebuie investigata cu atentie. Spuneam atunci foarte clar cine au fost "teroristii" si cum s-a declansat acest fenomen, a carui legenda bantuie si astazi societatea romaneasca. In conditiile in care generalul magistrat Dan Voinea cauta cine au fost "teroristii", credem ca acesta este punctul de plecare.

In plina desfasurare a Revolutiei romane de la Timisoara, cand evenimentele prinsesera bine contur in majoritatea oraselor tarii, George Ardeleanu, unul dintre revolutionarii care au participat la revendicarea libertatii in Piata Operei, a intrat fara sa vrea in posesia poate unuia dintre cele mai mari secrete ale acelor zile ce au condus la schimbarea regimului comunist.

Jurnalul National: Ati trait pe pielea dumneavoastra experienta unei intamplari ciudate in timpul evenimentelor din decembrie 1989?

George Ardeleanu: La data de 22 seara, aproape de miezul noptii, in Timisoara a inceput sa se traga puternic. Eram cativa in grupul din care faceam parte. Ne-am refugiat in casa unui prieten, intr-o zona centrala a orasului, foarte aproape de opera, langa Piata "700". Dupa zilele prin care trecusem, cu morti, cu fuga, cu groaza mare, eram atenti la orice miscare din jurul nostru. Eram ochi si urechi, ne uitam pe geam, ascultam radioul, toate cele. La un moment dat, pe o casa, vizavi de apartamentul prietenului meu, unde stateam pe intuneric, am observat patru persoane imbracate in niste salopete inchise la culoare.

Pe alt acoperis, aproape de acest loc erau alte doua. In conditiile in care in oras reincepuse prapadul, gandul nostru a fugit imediat ca sunt teroristi. Tocmai ce se aflase faptul ca teroristii sunt printre noi, asa cum se spunea atunci. Ca asa o fi fost, ca nu a fost asa, nu poate nimeni spune cu exactitate. Aceasta intamplare venea pe fondul informatiilor facute publice de liderii Armatei din Timisoara in legatura cu descoperirea teroristilor, lucru la care populatia trebuia sa ajute autoritatile daca observa ceva. Noi, care eram acolo, in apartament, ne-am simtit datori sa anuntam Armata de cele observate. "Dom’le, sa zicem ca sunt patru pe casa cutare si doua pe alta..."

Mai exact, puteti sa ne spuneti ce faceau oamenii in salopete inchise acolo, pe acoperisuri?

Nu faceau nimic special. Stateau nemiscati. De fapt se miscau cu foarte multa economie, probabil pentru a nu fi observati.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.