Procurorii DIICOT detin dovezi ca Zsolt Nagy, alias „Schumacher“, a furnizat informatii prin Mihai Radu Donciu catre reteaua coordonata de Stamen Stantchev. Anchetatorii sustin ca ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy, nu era strain de afacerea bulgarului. Astfel, acesta ar fi al doilea ministru, dupa cel al economiei, Codrut Seres, care ar fi purtat relatii nu doar oficiale cu Stamen Stantchev

In referatul din 29 noiembrie 2006, procurorii sustin ca Mircea Calin Flore urma sa-si petreaca sfårsitul saptamånii la munte, in compania sotiei, a ministrului Zsolt Nagy, a lui Stamen Stantchev si a lui Mustafa Oral. Anchetatorii mai sustin ca ministrul a facut toate demersurile pentru favorizarea in mod vadit a ofertei consortiului adus de Stamen Stantchev

In reteaua de spionaj economic condusa de bulgarul Stamen Stantchev au fost atrase nume grele din afaceri si politica. Patru dintre membrii activi ai retelei sunt deja arestati, alti patru sunt cercetati in libertate, dar ancheta este departe de finalizare. Procurorii care instrumenteaza acest dosar de o gravitate fara precedent, avand in vedere acuzatiile formulate (tradare si spionaj), au identificat insa si persoane-cheie din Guvernul Romaniei prin care bulgarul Stamen Stantchev a reusit sa penetreze la varf sistemul politico-economic de care era interesat. Demnitarii ale caror nume apar in documentele oficiale ale anchetatorilor DIICOT, ca implicati direct in reteaua Stantchev, sunt, alaturi de Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu, ministrii Codrut Seres si Nagy Zsolt.

Ieri am aratat in cotidianul nostru modul in care primul dintre ei, ministrul Seres, s-a implicat direct, conform anchetatorilor, in sustinerea si promovarea unui proiect de act normativ plasat de grupul de interese reprezentat de Stamen Stantchev. De asemenea, Codrut Seres a avut un cuvant greu de spus si in privatizarea Electrica Muntenia Sud, un alt obiectiv economic vanat, cu succes, de Stamen Stantchev.

Prezentam astazi modul in care anchetatorii au identificat conexiunile si implicarea in reteaua Stantchev a ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, UDMR-istul Nagy Zsolt. Daca in convorbirile private Stantchev il numea "Hakinen" pe ministrul Seres, Zsolt Nagy purta numele conspirativ "Schumacher" sau "Schumi". Implicarea lui Zsolt a fost consemnata in cazurile privatizarii SN Radiocomunicatii SA si Posta Romana, propunerea de ordonanta pentru vanzarea pachetului de 8% din actiunile Petrom, si a scoaterii la vanzare, pe bursa, a unui pachet de 46% din actiunile Romtelecom SA.

Pionul principal folosit de Stamen Stantchev in atragerea de partea sa a ministrului Zsolt Nagy a fost, se pare, consilierul personal al acestuia, Mihai Radu Donciu. Acesta din urma s-a implicat direct in scoaterea mai multor documente cu caracter secret din interiorul ministerului si plasarea lor catre bulgarul Stantchev pentru a fi folosite in vederea castigarii licitatiilor organizate de minister.

Zsolt, intermediar pentru ordonanta Petrom

Conform procurorilor Ciprian Nastasiu si Doru Ioan Cristescu, ministrul Zsolt Nagy si-ar fi dat concursul pentru a-i convinge si pe alti colegi din guvern sa avizeze favorabil proiectul de act normativ privind vanzarea catre PAS Petrom a pachetului de 8% din actiunile Petrom. "Dupa prima sedinta de guvern cand a aflat ca s-a respins proiectul de act normativ propus, exista o serie de dovezi rezultate din convorbirile telefonice care releva ca Stamen Stantchev a incercat sa gaseasca o sustinere pentru ca la urmatoarea sedinta de guvern proiectul dorit sa fie sustinut. Sub acest aspect sunt relevante discutiile telefonice in care Stamen Stantchev a incercat sa gaseasca persoane influente care sa sustina proiectul dorit sa fie sustinut. Sunt mentionate mai multe nume de oficiali romani, cel mai relevant fiind cel al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Nagy Zsolt, care s-a angajat sa obtina, la urmatoarea dezbatere din guvern, sprijinul si al altor membri ai Executivului. Acest lucru nu a fost reusit in cele din urma deoarece proiectul de act normativ, care practic era menit sa acopere actiunea ilicita a grupurilor de interese reprezentate de inculpatul Stamen Stantchev si Liviu Luca, nu a fost aprobat in Guvern. Evident, acest fapt nu s-a datorat renuntarii celor implicati la demersul infractional deosebit de grav sub aspectul urmarilor, ci vigilentei celorlalti ministri" - se arata in Referatul intocmit, pe 29 noiembrie, de procurorii DIICOT.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.