La mai bine de un an de la inundatiile de anul trecut, s-au organizat licitatii doar pentru refacerea a 5.000 de locuinte din aproape 94.000 distruse

"Inundatiile din ultimii doi ani au bagat in sperieti autoritatile" era titlul preferat de prima pagina din urma cu un an. Bilantul pe 2005 a fost tragic: au decedat 76 de persoane, iar 93.976 case si anexe gospodaresti, 560,4 km drumuri nationale, 9.860,63 km drumuri judetene, 2.465,84 km drumuri comunale, 23,8 km cale ferata si 9.113 poduri si podete au fost distruse.

Prapadul provocat de inundatii a fost tratat cu aceleasi programe paguboase de investitii si reparatii, dar cu fonduri mult mai mari. Si, logic, la punerea lor in practica lucreaza aceleasi societati. In trecut lucrarile s-au dovedit a fi de mantuiala. Si acum se lucreaza la fel. Zeci de societati plimba un excavator, o vela si un camion pe marginea albiilor cheltuind milioane de RON. Cine e vinovat pentru toate astea inca nu se stie. Exis-ta destule procese pe rolul instan-telor, dar cauzele tergiverseaza. In fond, principalii beneficiari sunt aceleasi firme cu actionari bine pozitionati politic.

Durerea provocata de cifre

Ceea ce am vazut cu totii si a fost de-a dreptul sfasietor sunt niste imagini. Buletinele de stiri au fost intens colorate cu mocirla, durerea oamenilor si vizite "pline de intelegere" ale autoritatilor. Acum, daca ne uitam in urma, apar doar cifre, care arata adevarata dimensiune a dezastrului si a lucrarilor prost facute. Dar care sunt garantiile ca lucrarile efectuate acum sunt mai bune?

Din raportul dat publicitatii de Ministerul Mediului rezulta pagube de 5.975.201.500 RON, adica peste 1,5 miliarde euro. "Inundatiile din revarsari ale cursurilor de apa, deversari si avarieri ale digurilor si acumularilor mici, scurgeri de pe versanti, precum si fenomenele meteorologice periculoase (indeosebi intensificari de vant, grindina si descarcari electrice), produse in anul 2005, au afectat toate judetele tarii si 1.734 de localitati, valoarea totala a pagubelor fiind estimata la 5.975.201.500 RON. Au decedat 76 persoane. Au fost avariate 93.976 case si anexe gospodaresti, 1.063 obiective sociale si economice, iar peste 656.392 ha teren agricol au fost grav afectate.

Infrastructura a suferit pagube importante, inregistrandu-se avarii la 9.860,63 km drumuri judetene si comunale, 560,4 km drumuri nationale, 2.465,84 km strazi in localitati, 2.644,9 km drumuri forestiere, 9.113 poduri si podete, 23,8 km cale ferata, retele de alimentare cu apa, retele electrice si telefonice", arata specialistii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Cate locuinte credeti ca au fost refacute? Tot ce se cunoaste, pana la ora actuala, este ca s-au organizat licitatii pentru construirea a 5.000 de locuinte, fara a se sti exact cat din "plan" s-a indeplinit. In ceea ce priveste infrastructura, Guvernul a alocat luna trecuta 76 milioane de lei pentru refacere. Un pic mai mult de 2% din totalul pagubelor...

Closca si ouale de aur

Ministerul Mediului s-a transformat, la fel ca alte ministere banoase, intr-o closca pentru un pachet de firme care se bucura din nou sa traiasca pe bani publici, la fel cum au facut si inainte de inundatii. De la proiectanti, executanti si pana la societatile care se ocupa de supravegherea tehnica, toata lumea sta si asteapta sa cloceasca statul fonduri. "Pentru punerea in siguranta a lucrarilor cu rol de aparare existente, dar si pentru executia unor lucrari noi, in

Programul de investitii al ministerului pe anul 2006 au fost cuprinse 188 de obiective si fonduri in valoare totala de 183.995 mii RON, din care credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - 910 mii RON si de la Banca Mondiala - 9.940 mii RON. In vederea realizarii unor lucrari noi cu rol de aparare impotriva inundatiilor a localitatilor afectate in perioada 2000-2005, a fost aprobata contractarea, de catre Ministerul Finantelor Publice, a unor imprumuturi de 165 milioane euro, in perioada 2006-2009", mai arata reprezentantii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Procesul s-a rupt

Dosarul instrumentat de procurorii anticoruptie in cazul obtinerii contractelor de executie a lucrarilor de indiguire, precum si al modului in care au fost realizate acestea a fost disjuns, iar ancheta este in curs de derulare.

In luna mai 2005, MMGA a solicitat procurorilor DNA sa cerceteze modul in care Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) a incheiat, in perioada 2000-2004, contractele de proiectare si executie de lucrari hidrologice. In sesizarea MMGA se face referire la societatile comerciale Aquaproiect, Apasco din Maneciu, Repcon din Oradea si Socot din Targu-Mures. Urmare a sesizarii primite de la MMGA, procurorii au solicitat toate contractele incheiate de catre directiile Apele Dobrogea-Litoral, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut, Olt, Jiu, Banat, Mures, Crisuri, Somes-Tisa cu cele patru firme, privind proiectarea si executarea lucrarilor de gospodarire a apelor.

A fost o gluma?

Solicitarea MMGA a fost probabil o gluma buna deoarece lucrurile nu au mai inaintat pe cale juridica, dar au luat o turnura favorabila pe cale financiara. Societatile pentru care conducerea MMGA solicita cercetari lucreaza si acum bine-mersi cu banii institutiei. Asta desi a trecut putin timp de la demararea scandalului lucrarilor de la inundatii. Nu suntem siguri ca este vorba de negocierea "para-ndarat-ului" dar au participat la lucrari in valoare totala de 4.187.260 RON din luna septembrie 2005 si pana in iunie 2006.

Practic, clientela PSD s-a mutat in mare parte la Alianta, fara a se fi lamurit daca aceste societati au avut sau nu vreo vina prin executarea de lucrari de proasta calitate, in trecut. Deja consacrata pentru contractele servite fara licitatie, firma Aquaproiect ii are ca actionari pe Apa Proiect SRL (89,7979%) si Distribution Oil SRL (1,9465%). Administratorii acesteia sunt Dragan Liliana Ioana, Stacescu Alexandru Daniel (fost director al Fondului de investitii pentru gospodarirea apelor pe vremea PSD), Deleanu V. Sanda, Gudov Mihai, Isbasoiu Eugen Constantin, Manea M. Melania Petrica, Ruxandu Ecaterina, Sinca Gheorghe (potrivit datelor furnizate de ONRC la data de 2 noiembrie. La Apa Proiect, actionari sunt Ilie Dan Lucian (10%) si Dragan Liliana Ioana (90%) - administrator la Aquaproiect. Apasco Maneciu este o alta combinatie de pe vremea PSD care si-a facut loc in bugetul apelor. Actionar majoritar apare Sterian Marian, cu 60,11% din actiuni, Asanache Gheorghe, cu 15,73%, Dorobantu Gheorghe - 6,05%. Interesant este ce pofta de munca au pentru a opri inundatiile membrii comisiei de cenzori de la aceasta societate, care au o varsta respectabila: Buzoianu Gheorghe e nascut in anul 1928, deci mai are putin pana la frumoasa varsta de 80 de ani. La fel este Isfanescu Aurel care, la aproape 70 de ani, "lupta" cot la cot cu colegii mai tineri pentru binele societatii. In aceeasi categorie sunt Manolescu Stelian, nascut in 1939, si Parvu Alexandru, nascut in 1930. Alte societati care au lucrat in perioada 2000-2004, suspectate de lucrari de proasta calitate, sunt Repcon si Socot. Repcon a iesit total din ecuatie, dar societatea Socot se bucura in continuare de contracte cu apele.

Vin tare din urma alti apropiati PSD

Din spatele listei au iesit acum in fata alte societati care probabil dau lucrari in subantrepriza celor care au avut deja reclama negativa in urma inundatiilor din 2005 si 2006. Printre societatile de constructii care "tin aproape" la contracte se numara si Vega 93 din Galati, care a beneficiat de lucrari de milioane de euro pe vremea PSD la licee si sali de sport. La acelasi nivel se afla si Aquacon Proiect SA din Sibiu, care are o serie impresionanta de lucrari de proiectare pentru Apele Romane.

Printre administratori si cenzori se regaseste unul dintre social-democratii de prestigiu ai Sibiului, Ioan Vraciu (acum consilier judetean). Actionar majoritar este Croitoru Maria cu 99,9781421 %. La fel se intampla si cu Aqua Prociv Proiect din Cluj, detinuta in familie de Sacui Dan Sebastian (25%), Sacui Diana Ioana (25%) si Sacui Viorica Maria (50%), care are lucrari importante cu Apele Romane.

Cu banii la zi

Ministerul Mediului se mai dovedeste si un bun platnic fata de aceste societati. Este stiut faptul ca cele mai multe lucrari se fac pe datorie, iar ministerele deconteaza cand au bani. "Din valoarea totala aferenta Hotararilor de Guvern promovate in anul 2006 de la bugetul de stat, la data de 30.09.2006 a fost alocata si decontata suma de 25.000.000 lei. Administratia Nationala 'Apele Romane>> nu inregistreaza restante la decontarea din bugetul de stat a facturilor emise de societatile executante", arata reprezentantii MMGA.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.