Despre Securitate, nu au aflat mare lucru la scoala. In licee, o istorie a comunismului, in care aceasta e amintita lapidar, se preda doar in clasa a XII-a. Nu e un motiv de nemultumire: subiectul li se pare prafuit, capabil sa produca doar o nesfirsita polemica intre bunici. Cu toate acestea, au opinii ferme despre ceea ce a reprezentat Securitatea si despre cum ar trebui tratati astazi fostii informatori. Cei mai multi dintre elevii de liceu, care vor vota pentru prima data la urmatoarelea alegeri, vor ca pe liste sa nu se mai gaseasca fosti securisti.

MATEI OPREA: "ARESTAU LUMEA DUPA ZVONURI"

Ca orice adolescent de 17 ani, Matei Oprea (foto) are putine dubii. "Securitatea a insemnat politie politica", ne spune net, de la inceputul discutiei. Pentru ca nu vrea sa fie suspectat ca a adoptat fara sa digere o formula auzita la televizor, se grabeste sa explice: "Politie politica inseamna ca aceia care erau in opozitie cu regimul comunist erau urmariti, partidele rivale au fost interzise, iar sustinatorii acestora au fost inchisi si judecati pentru tot felul de motive nesemnificative. Asta faceau: arestau lumea dupa zvonuri, pe baza turnatoriei altora". Matei Oprea spune ca nu si-a format opinia despre Securitate la scoala, ci de la televizor si din ce i-au mai povestit parintii si bunicii. El insusi a avut doi strabunici care au fost inchisi, "doar pentru ca erau invatatori si simpatizau cu Partidul Taranesc".

Bunicii sai i-au povestit si despre alti oameni pe care ii cunoscusera si care au fost inchisi tot asa, din motive politice. Poate si de aceea, Matei nu inghite teoria informatorilor-patrioti si nu vede rolul Securitatii de aparatoare a interesului national. Totusi, crede ca supravegherea de catre Securitate a "unora din strainii" aflati in Romania era legitima. "O parte din straini trebuiau observati si tinuti sub lupa, cum este si acum cu arabii, cu natii din acestea mai fanatice. Dar nu toti strainii trebuiau supravegheati. Numai cei care puteau fi suspicionati".

Matei nu este foarte interesat de campania de deconspirare a politicienilor care au colaborat cu Securitatea. In opinia sa, aceasta actiune ar fi trebuit sa aiba loc cu 17 ani in urma "Cred ca daca era sa se faca in aceasta privinta ceva, trebuia facut imediat dupa Revolutie si nu acum sa inceapa sa scormoneasca dosare si nu mai stiu ce. Din punctul meu de vedere, acum e prea tirziu. Exista nume care au iesit deja intre timp de pe scena politica".

Desi e convins ca si dupa Revolutie "au ramas la putere tot cei care faceau jocurile si pe vremea comunistilor", Matei nu e hotarit daca fostilor colabo-ratori ai Securitatii ar trebui sa li se interzica sau nu accesul in functiile publice. Daca o astfel de interdictie ar intra in vigoare, ea ar trebui, dupa el, sa nu "nedreptateasca" pe nimeni, adica sa se aplice tuturor fostilor securisti si colaboratori ai Securitatii, fara diferentieri.

Si nu numai lor, ci si fostilor activisti comunisti, pe care Matei Oprea ii considera mai vinovati decit securistii: "Daca e vorba sa interzica fostilor colaboratori ai Securitatii accesul pe scena politica, ar trebui ca interdictia sa le fie impusa tuturor fostilor colaboratori, indiferent de forma in care au colaborat, de ce legaturi au avut. Chiar daca in vremea respectiva unii dintre ei au fost obligati sa colaboreze cu Securitatea. Nu se mai poate face aceasta distinctie acum, pentru ca a trecut prea mult timp. Interdictia ar trebui sa li se aplice in primul rind celor care au ocupat functii in Partidul Comunist, pentru ca ei au fost cei mai responsabili, au avut posibilitatea sa aleaga si altceva si au ales Partidul Comunist".

LAURA CHINDRIS : MONA MUSCA A VRUT SA PARA "CLEAN"

Colega de clasa cu Matei Oprea la liceul "Nicolae Balcescu" din Cluj-Napoca, Larisa Chindris e, in aceasta privinta, si mai radicala: "Eu cred ca cei care au ocupat functii inalte in regimul comunist, ar trebui exclusi, pusi la zid. Si ar trebui sa stie toata lumea despre ceea ce au facut si ce functii au detinut, in Partidul Comunist si in fosta Securitate". Nici ea nu are informatii despre Securitate de la scoala, ci mai degraba din media. "La scoala nu se vorbeste despre Securitate. La dirigentie daca pune cineva problema, dar nu e un subiect care sa ne preocupe, a trecut probabil prea mult timp si cred ca trebuiau discutate aceste lucruri mult mai devreme. De fapt, nici nu se studiaza la scoala istoria Securitatii, ci perioada comunista, in general, in clasa a opta si, din cite stiu, vom avea si in a douasprezecea".

Laura Chindris crede ca dosarele de colaboratori ai Securitatii aparute in ultimul timp in presa sint un bun prilej de a dovedi ipocrizia unor politicieni, dar informatiile despre fiecare din aceste cazuri i se par lacunare: "Ar trebui vazut exact si ce au functii au avut si care a fost rolul lor efectiv la comunisti si la fosta Securitate. Cum e acum cazul Monei Musca. Ea putea sa recunoasca acest lucru mult mai devreme. Nu dupa atitia ani, cind s-a descoperit. Pina atunci, a fost 'clean>>, curata, n-a avut nici o treaba cu asa ceva".

Laura e convinsa ca Securitatea e cea care i-a permis lui Ceausescu sa se mentina timp de peste doua decenii la putere. "E adevarat, adauga imediat, ca Ceausescu a facut anumite lucruri bune. Spunea la un moment dat fiul lui ca nu vom reusi noi sa zugravim atitea blocuri cite a construit el in zece ani de zile. Dar a facut si foarte multe lucuri rele. Din cite stiu eu, avea o atitudine negativista fata de biserica, fata de cultura in general. Nu exista libertate de exprimare. Si toata lumea stia ca nu aveai voie sa calatoresti".

ANDREI ROTARIU: "COMUNISMUL TREBUIE ABOLIT"

Are 17 ani, e elev la Liceul "Spiru Haret" si e teribil de nemultumit de subiect. Ne refuza initial si nu se razgindeste decit dupa ce reusim sa-l scandalizam, intrebindu-l daca nu cumva ii e frica sa discute despre fosta Securitate. "Daca intrebati pe oricine are sub 18 ani ne avertizeaza, n-o sa va zica mare lucru. Nu e un subiect care sa ne preocupe, nici pe mine, nici pe vreunul din colegii mei". Andrei Rotariu are informatii putine si contradictorii despre Securitate.

Si in cazul lui, acestea nu au fost dobindite la scoala, unde nu isi aminteste sa se fi discutat vreodata despre asa ceva. "Cele mai multe din informatiile despre Securitate le am de la televizor. Dar si asa ma uit foarte rar la ceva legat de aceasta tema". Informatiile contradictorii provin din familie, unde securitatea si perioada comunista sint privite diferit. "Daca e sa iau cu doua generatii in urma, bunicii mei nu au o parere asa proasta despre comunism, despre Ceausescu si asa mai departe. Parintii mei in schimb sint destul de retrasi, cind e vorba despre asta. Nu prea ii incinta ideea". Andrei pare dispus insa sa crediteze mai degraba a doua versiune: "Daca ma gindesc la ce se intimpla la noi in perioada in care Nicolae Ceausescu a fost la putere si ce se intimpla in aceeasi perioada in restul lumii, ce diferente erau in modul de viata, parca nu poti spune ca a fost bine in Romania".

El crede ca principala misiune a Securitatii era sa asigure mentinerea la putere a liderilor comunisti. In ciuda lipsei de interes pe care o declara fata de acest subiect, Andrei Rotariu e extrem de radical atunci cind e intrebat despre tratamentul care ar trebui aplicat astazi fostilor securisti. "Comunismul trebuie sa fie abolit, iar oamenii care au fost la un moment dat securisti sau comunisti trebuie inlaturati. Nu doar pentru o anumita perioada, ci permanent".

ADRIAN SERBAN " UN FEL DE SERVICIU SECRET"

Pentru Adrian Serban, care a terminat clasa a X-a la liceul Alexandru Ioan Cuza, Securitatea a fost o armata disciplinata, care asculta de ordinele unui singur om. "O serie de oameni aflati sub comanda fostului dictator Nicolae Ceausescu. Erau un fel de serviciu secret, din cite am aflat. Spionau - ori avind informatii de la alte persoane, ori din dosare. Parintii mei au trait chestia asta, eu n-am apucat-o". Adrian Serban spune ca Securitatea slujea un dictator grandoman, care dusese cultul propriei personalitati la proportii inacceptabile ("O dovada clara a acestei granomanii este Casa Poporului. Ceausescu ajunsese sa apara peste tot, sa interzica mult prea multe lucruri"), dar care avea anumite merite.

"La industrie a fost unul dintre cei mai buni, avind in vedere ca pe atunci Romania nu avea prea multe datorii, dimpotriva, alte tari aveau datorii la Romania, din cite am aflat. A dezvoltat foarte mult industria, numai ca asta a cauzat mai multe scaderi in domeniul agricol si in domeniul produselor de industrie usoara - de imbracaminte, de alimentatie".
I se poate aplica fostei Securitati eticheta de "politie politica"? Adrian Serban nu e convins ca nu e vorba de un produs recent, aparut in contextul "dosariadei" care ii vizeaza pe parlamentarii si pe politicienii de frunte de astazi. "Acum, se poate numi Securitatea politie politica, dar in zilele acelea, ale comunismului, nu sint sigur ca ii putem da acest nume". Cit despre lustratie, Adrian o considera nepotrivita: "Nu cred ca acelora care au colaborat cu Securitatea trebuie sa li se interzica sa mai ocupe functii publice. Nu trebuie data nici o lege, pentru ca pina la urma e democratie. Alegerea e a populatiei".

Lazaroiu: Toleranta fata de fostii securisti e mult mai redusa in rindul tinerilor

>> In Romania sint, conform statisticilor oficiale, aproape 3 milioane de elevi, 13% din populatia tarii. Electoratul nou, tinerii care vor vota pentru prima data in 2008, daca alegerile vor avea loc la termen, depaseste un milion de persoane.
Sociologii spun ca in Romania nu s-a facut niciodata vreun sondaj printre elevi care sa ofere o imagine exacta a gradului de interes pe care il au acestia fata de subiecte ca Securitatea, Ceausescu sau comunismul. Ultimul sondajul Insomar, realizat la inceputul lui august, arata ca jumatate din romani ar dori ca securistii si colaboratorii Securitatii sa nu mai ocupe functii publice. Institutul a interogat insa un esantion care include numai populatia de peste 18 ani. Sociologul Mircea Kivu, directorul unui institut de sondare a opiniei publice, spune ca, in contextul dosariadei si a prezentei masive in media a temei deconspirarii fostilor colaboratori ai Securitatii, o astfel de cercetare ar fi "extrem de interesanta".

Totusi, atitudinea tinerilor de peste 18 ani fata de aceste subiecte, este un indicator util. Bazindu-se pe astfel de date, sociologul Sebastian Lazaroiu crede ca informatia tinerilor despre aceste subiecte este lacunara. "Tinerii nu stiu mai nimic despre ce a insemnat Securitatea si regimul comunist. Parintii lor vorbesc din ce in ce mai putin despre aceste lucruri", spune Lazaroiu. Cu toate acestea, toleranta fata de fostii securisti este mult mai redusa in rindul tinerilor.

"Sint mult mai multi tineri decit persoane in virsta care, sustine Sebastian Lazaroiu, vor ca aceia care au facut politie politica sa iasa din viata publica. Pentru ca ei nu au o reprezentare exacta a ceea ce s-a intimplat atunci. Practic, singura lor informatie vine din mass-media noastra, din ce se spune astazi la radio, la televiziune, din discutiile pe care le au in public. Pe cind cei care au trait perioada respectiva, pentru ca stiu ce s-a intimplat, ca n-a fost doar alb si negru, au fost multe nuante de gri, au o viziune mult mai echilibrata".


Despre autor:

Sursa: Prezentonline.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.