Sportivii au turnat pentru Securitate

Generalul Ion Mihai Pacepa, fostul adjunct al sefului Directiei de Informatii Externe (DIE) a Securitatii, care in 1978 a cerut azil politic in Statele Unite, a confirmat pentru Adevarul informatiile despre colaboratorii si ofiterii de securitate din domeniul sportului.

"Nu cunosc nume de ofiteri si agenti din randul sportivilor. Dupa cum v-am spus, nu intrau in preocuparile mele. stiu insa, in principiu, ca sportivii importanti care erau trimisi in strainatate trebuiau sa colaboreze cu Securitatea. stiu, de asemenea, ca majoritatea sportivilor importanti de la Steaua si Dinamo erau recrutati de Directia a IV-a (contrainformatii militare). Restul faceau obiectul Directiei I, iar cei care se deplasau in strainatate erau si in atentia Directiei a II-a (contraspionaj)." Fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, spune ca STASI si Securitatea nu au facut opinie separata fata de celelalte servicii din Europa de Est. "Era o practica peste tot in lagarul sovietic. Cu siguranta insa au fost putini cei care au fost preluati de Securitate ca ofiteri".

Dragomir, de la echipa lui Ceausescu la cea a Securitatii

Cel mai celebru caz este cel al presedintelui Ligii de Fotbal, deputatul PRM Mitica Dragomir. Acesta a avut multe relatii inainte de 1989 cu regimul comunist. El a fost seful clubului de fotbal FC Olt Scornicesti, echipa din orasul natal al dictatorului Nicolae Ceausescu. Dragomir a promovat in anii '80 echipa Rapid in Divizia A in urma unor blaturi, afaceri necurate recunoscute de Corleone.

Dupa Scornicesti, Dragomir a ajuns sa conduca echipa Securitatii, Victoria Bucuresti, care, de asemenea, a fost promovata in urma unor blaturi. Dragomir nu a recunoscut ca ar fi colaborat cu Securitatea, dand si o declaratie in acest sens in calitate de parlamentar. Impreuna cu cativa sefi ai militiei comuniste, el a fost inchis timp de sase luni in 1990.

La FC Olt Scornicesti au jucat nume celebre din fotbalul romanesc: Bumbescu, Dan Petrescu, Barbulescu, Ilie Dumitrescu, Victor Piturca, Balaci, Donose, Crisan si Dorinel Munteanu. Maestrul Jackie Ionescu, de la Poli Timisoara, a declarat ca informatorii si colaboratorii Securitatii se afla si astazi in fruntea fotbalului romanesc. Pe vremea comunismului, Dinamo era considerata echipa Securitatii, iar Steaua, a Armatei, dar pe plan fotbalistic, sprijinita de Valentin Ceausescu, unul dintre fiii cuplului Nicolae si Elena Ceausescu.

Dumitru Dragomir, presedintele Ligii de Fotbal si deputat PRM, ne-a declarat telefonic ca a avut o "functie foarte mare, de comandant pe linie de militie la sport" si ca nu a colaborat cu fosta Securitate. Corleone a spus ca "baietii destepti care au facut spionaj trebuie ascunsi si laudati", dar a precizat ca in aceasta categorie ar trebuie sa intre "cei care au facut bine".

Cornel Dinu: "Fara ajutorul Securitatii, Steaua si Dinamo nu ajungeau in varful fotbalului european"

Cornel Dinu ne-a declarat ca cele doua cluburi-fanion ale fotbalului romanesc, Steaua si Dinamo, nu puteau sa realizeze performante in fotbalul romanesc daca nu ar fi avut ajutorul Securitatii. "Noi nu am fi ajuns in semifinala Cupei UEFA cu Hamburg si nici Steaua nu ar fi castigat Cupa Campionilor la Sevilla", a spus actualul oficial al lui Dinamo. "In cazul nostru a fost vorba de interesul national si ne-au sprijinit. Ii consider pe acesti oameni niste patrioti", a precizat Dinu.

"Am colaborat cu Securitatea din punct de vedere fotbalistic. Eu eram ofiter, iar Dinamo era echipa Securitatii si trebuia sa dam cu subsemnatul atunci cand vreunul fugea in strainatate. Dar am fost urmarit de Securitate. Oricum, pe mine, ca antrenor, m-au ajutat. Cand eram antrenor la Dinamo inainte de semifinala cu Hamburg, in 12 ore am fost in Germania. M-au ajutat si cu casete despre echipa", a afirmat Cornel Dinu.

"Stiu ca sportivii importanti care erau trimisi in strainatate trebuiau sa colaboreze cu Securitatea. stiu, de asemenea, ca majoritatea sportivilor importanti de la Steaua si Dinamo erau recrutati de Directia a IV-a (contrainformatii militare). Restul faceau obiectul Directiei I, iar cei care se deplasau in strainatate erau si in atentia Directiei a II-a (contraspionaj)."
I.M. Pacepa

"STASI era parte componenta a sistemului. Fara ea nu ar fi existat ploaia de medalii pentru RDG."
Giselher Spitzer

"Era o practica peste tot in lagarul sovietic. Cu siguranta insa au fost putini cei care au fost preluati de Securitate ca ofiteri.
Catalin Harnagea

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe