CSAT va discuta o serie de proiecte de legi controversate

Consiliul Suprem de Aparare a tarii urmeaza sa discute la sedinta convocata pentru inceputul saptamanii viitoare o serie de proiecte de legi ale sigurantei nationale. Proiectele au starnit controverse deoarece nu au fost facute publice.

Insa, in urma distribuirii lor la comisiile parlamentare, au aparut informatii potrivit carora documentele ar acorda prea multe drepturi ofiterilor de securitate. Pe de alta parte, premierul Calin Popescu Tariceanu declara ca ele ar fi elaborate, printre altii, de fosti ofiteri cu functii importante in vechea Securitate.

Organizarea SRI si SIE

Noua dezbatere asupra acestor documente are loc in contextul controverselor cu privire accesul la dosarele fostei Securitati.

Potrivit Presedintei, in cadrul sedintei CSAT va avea loc o "discutie generala" pe tema propunerilor si sugestiilor privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii, organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, precum si a Serviciului Roman de Informatii.

Unul din punctele de controversa si interes in privinta serviciilor secrete a fost frecvent in ultimii ani faptul ca, dupa 1989, ele au devenit detinatoarele dosarelor fostei Securitati.

Siguranta nationala a fost invocata recent ca fiind motivul pentru care, in ultimii ani, SRI si fosta conducere a Consiliului de Studiere a Arhivelor Securitatii au decis secretizarea a 105.000 de dosare, care sunt acum reanalizate.

Directorul SRI, Radu Timofte, a declarat intr-un interviu acordat agentiei Mediafax ca dosarele secretizate ar contine referiri la firme straine, la cazuri de teroristi si spioni care ar fi activat pe teritoriul Romaniei si la instruirea in Romania a unor ofiteri de informatii straini.

Directorul SRI a mai spus ca in arhiva exista si documentele de la contraspionajul impotriva serviciilor secrete ale URSS si din restul tarilor socialiste.

Dosare distruse

In opinia istoricului Stejarel Olaru, aceste argumente nu ar justifica secretizarea unui numar atat de mare de dosare. "Spionajul facut in anii ’50 si catalogat astfel de Securitate si de catre autoritatile statului, nu mai poate fi privit astazi ca spionaj, ci doar ca politie politica. Deci nu putem sa blocam dosarele unor parasutisti romani trimisi in spatele Cortinei de Fier in anii ’50 si acuzati apoi de spionaj pentru ca, de fapt, azi dosarele lor tin de politie politica."

In privinta dosarelor fostei Securitati, noul presedinte al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, Claudiu Secasiu, a declarat recent ca dosarele primite de la serviciile de informatii nu au si o evidenta clara.

Directorul SRI, Radu Timofte, a afirmat insa ca CNSAS ar putea identifica orice dosar in numai 15 minute, pentru ca SRI ar fi predat sistemul digital de identificare automata.

Insa - tot in acelasi interviu - directorul SRI spune la un moment dat ca nici macar cartoteca detinuta de SRI nu ar fi completa si ca cei de la CNSAS care o cer cu insistenta nu cunosc acest detaliu.

Un alt punct de controversa, nelamurit in nici o imprejurare de autoritatiile romane este cel al distrugerii unor dosare. Claudiu Secasiu afirma ca o buna parte din dosarele care vizau colaborarea unor politicieni cu fosta Securitate au fost distruse in 1989.

Pe de alta parte, dosare ale fostei Securitati nu se afla doar la SRI. Dupa 1989, arhiva a fost preluata initial de Ministerul Apararii si apoi impartita la SRI si SIE dar si la Ministerul de Interne si la cel de Justitie.

Stejarel Olaru spune insa ca semnificativa pentru deconspirarea Securitatii ca politie politica ar fi si arhiva fostului Partid Comunist, detinuta acum aproape in totalitate de arhivele militare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe