Ardelenii nu s-au saturat de Romania. O cuceresc

Daca esti ardelean sau banatean si vrei sa faci politica in Romania, nu-i nevoie sa stai mult pe ginduri. Ai cele mai mari sanse sa ajungi la putere. Cel putin asa spun statisticile. Lucrurile n-au stat astfel dintotdeauna. Spre exemplu, guvernul Vacaroiu era dominat de "sudisti". Aproape jumatate dintre ministrii lui nea Nicu proveneau din zona de sud a tarii, respectiv Muntenia, Oltenia si Dobrogea. Bucurestenii mai asigurau inca o treime, in timp ce ponderea ardelenilor si banatenilor in executiv abia atingea 10 procente. Dupa 12 ani, raportul s-a inversat. Vestul tarii domina net Cabinetul Tariceanu, indiferent ca e vorba despre ministri sau secretari de stat. Dar ei n-au aparut intimplator.

Moldovenii - de 15 ani la usa puterii

Acapararea structurilor de putere centrale de catre ardeleni si banateni s-a produs treptat, la fel cum s-a intimplat cu iesirea din prim-plan a celor din sudul tarii. In Cabinetul Ciorbea, acestia din urma inca atingeau o treime, dar scad drastic in mandatul Nastase la opt procente, pe care si le conserva si sub Tariceanu. Relativ constant ca pondere in structurile Executivului se mentin, de-a lungul ultimelor patru guvernari, bucurestenii - intre 25 si 30 la suta - si moldovenii, care doar in mandatul lui Vacaroiu depasesc 10 procente.

De altfel, dominatia ardelenilor si a banatenilor e vizibila si in legislativ. Acestia detin cea mai mare pondere (circa 40%) atit la nivelul conducerilor comisiilor de specialitate ale celor doua Camere, cit si la cel al liderilor si viceliderilor grupurilor politice parlamentare. Statistica arata ca si la aceste niveluri, la fel ca in cazul Executivului, prezenta masiva a vesticilor e rezultatul unei evolutii in care acestia au luat treptat locul celor din sud.

"In Ardeal, fondul politic este mai mare"

"Regiunile dezvoltate produc mai multi politicieni, iar cel mai slab dezvoltate, mai putini. Este un trend explicabil si imbucurator. Ardelenii au trecut de la indiferenta la implicarea in viata politica", explica analistul Emil Hurezeanu.

Politologul Stelian Tanase justifica cresterea considerabila a numarului transilvanenilor in viata politica prin argumente civice: "Ei au luat proportii in Parlament si la Guvern pentru ca sint mai seriosi, mai bine educati. Totodata, filialele de partid din Ardeal s-au consolidat si isi pot impune mai usor oamenii decit cele din Moldova si Valahia". O opinie oarecum similara are si sociologul Dumitru Sandu. "Cresterea impresionanta a numarului ardelenilor si banatenilor in prim-planul politicii se poate explica prin doua lucruri: unul ar fi legat de cultura civica a zonei respective, care in regiunea de care vorbim este mai buna, iar cel de-al doilea lucru se refera la controversa politica care este mai intensa in Ardeal decit in celelalte zone. Totodata, relatia dintre centru, periferie si regiuni a nascut un numar mai mare de politicieni acolo, unde fondul politic este mai mare. Pe de alta parte, pentru un politician conteaza capacitatea manageriala, iar intr-o zona cu servicii dezvoltate, fondul de competenta pentru a face politica este mai mare", considera profesorul universitar Dumitru Sandu.

Inginerii, "armata de tehnicieni ai PCR"

Daca transilvanenii ajung la putere o data cu tranzitia, din punct de vedere profesional, clasa politica romaneasca e datoare in continuare sistemului comunist. Inginerii, "armata de tehnicieni ai partidului", cum ii numeste analistul Cristian Pirvulescu, domina net clasamentul profesiilor politicienilor romani la toate nivelurile sistemului de putere. Chiar daca au scazut cu cinci procente din mandatul 1992-1996, inginerii au ramas pe primul loc in topul profesiilor parlamentarilor cu aproximativ 31%, ei fiind totusi ceva mai bine reprezentati in mandatele de stinga decit in cele de dreapta.

"Inginerii erau cei din linia a doua a PCR, care ajung repede sa se impuna, mai ales impotriva ideologilor, adica a celor care urmasera facultati umaniste, desi chiar si acestia treceau prin specializari la scoala de partid "Stefan Gheorghiu" in sens superficial", considera Cristian Pirvulescu, presedintele Pro Democratia. Opinia e impartasita si de Alina Mungiu, presedintele Societatii Academice Romane, care sustine ca inginerii sint rezultatul sistemului comunist si ca ei s-au reorientat dupa revolutie devenind oameni de afaceri, investitori sau politicieni. Pe de alta parte, sociologul Dumitru Sandu aduce argumente legate de competenta politica a inginerilor. "Tehnocratii au fost cei mai pregatiti oameni pentru a face politica. Inginerii si economistii sint formatiuni care au doua calitati: capacitatea de a gestiona relatiile cu oamenii, ei construind ideologii pragmatice, si capacitate mare de organizare".

Mungiu: "Profesorii au realizat ca sint mai buni la catedra"

Fara a fi o surpriza, economistii si juristii ocupa urmatoarele doua locuri in clasamentul profesiilor politicienilor, dar aceste pozitii aveau sa fie cistigate abia la alegerile din 2004. Ca pondere in rindul parlamentarilor, din 1992 incoace, economistii cresc usor de la 14 la 17 procente, iar juristii de la 11 la 12,5%.

Pina la ultimele alegeri, acestia erau devansati de profesori, categoria care intre timp pierde cel mai mult teren in politica. Intre 1992 si 1996, profesorii ocupau locul doi, dupa ingineri, cu 22 la suta din fotoliile de parlamentari. Alegerile din 2000 i-au redus la 15 procente, pentru ca acum sa mai adune doar o zecime din legislativ. Stelian Tanase crede ca profesorii nu mai sint agreati in partide pentru ca nu le pot sprijini financiar. "Profesorii nu pot sa finanteze campaniile partidelor comparativ cu inginerii sau avocatii, care cistiga foarte bine, iar fara bani nu poti sa faci politica". De aceeasi parere este si Mungiu, care spune ca "partidele recruteaza oameni de care au nevoie dintr-un motiv sau altul, oameni cu bani, cu relatii si cu influenta, iar acestia tind sa provina din alta categorie, nu din cea a profesorilor, care in mod normal sint lipsiti de orice influenta, ca atare numarul lor nu numai ca a scazut, dar poate sa mai si scada".

Totodata, ea mentioneaza ca, in ultimii ani, tot mai putini oameni aleg sa predea, aceasta fiind o alta posibila cauza a scaderii procentului profesorilor in Parlament. Pe locul lor se instaleaza, o data cu alegerile din 2004, reprezentantii altor meserii umaniste, cum sint istoricii, politologii, filosofii, sociologi care cresc ca pondere in Parlament, de la 1,6%, cit erau intre 1992-1996, la 6,6% in mandatul prezent. Creste si procentul ziaristilor transformati in parlamentari de la 0,8 la suta la 3,8%. Si inca o veste buna. Numarul celor fara studii superioare a scazut in Parlament din 1992 incoace, de la 2,5 la 0,8%.

PSD si UDMR agreeaza dascalii, dar din motive diferite

Inginerii nu au mare trecere la PRM si UDMR, in schimb cele doua partide asigura cu mult peste medie ponderea ziaristilor ajunsi in Parlament. Inginerii stau bine in schimb in PD, cu 7% peste medie. Economistii sint cel mai bine reprezentati in PNL si cel mai slab in PD si in UDMR, unde domina in schimb juristii. In organizatia maghiarilor, acestia sint chiar pe primul loc, cu 50% peste ponderea medie. Medicii sint la liberali iar, deloc surprinzator, militarii sint reprezentati cel mai bine in PRM si PC. In partidul lui Vadim Tudor, alaturi de militari sint reprezentati, peste media Parlamentului, preotii si jurnalistii. PSD si UDMR mai dau sanse dascalilor sa faca o cariera politica. In cazul primei formatiuni, explicatia este de natura ideologica.

"Profesorii reprezinta alaturi de juristi o componenta importanta a unui partid social-democrat occidental. Pe de alta parte, PSD este foarte legat de vechea structura a birocratiei de partid, el nu-si innoieste foarte mult personalul decit in urma unor presiuni externe si in foarte mica masura", este de parere Pirvulescu. Inclinatia oamenilor din spatele catedrelor spre formatiunile de stinga este cauza pe care o identifica si Emil Hurezeanu: "Prin intarirea pozitiei celorlalti, profesorii au fost incetul cu incetul exclusi, si o parte dintre ei si-au gasit locul in partidele mai degraba de stinga". In ceea ce priveste UDMR, Hurezeanu considera normal ca numarul membrilor de meserie profesori sa fie mai mare decit in restul formatiunilor, pentru ca "partidele minoritatilor au in general o misiune sociala, apostolica, ei isi promoveaza oamenii care comunica cel mai bine, ori toata lumea stie ca profesorii sint buni comunicatori".

Mai misogini decit bulgarii

O alta tendinta evidenta e cresterea numarului de femei care incep sa aiba un cuvint de spus in politica romaneasca. In Parlament, procentul femeilor s-a dublat, de la 4,5 la 9,8%, o data cu alegerile din 2000, an in care patrund pentru prima oara si in Guvern la nivel de ministru. Ponderea se pastreaza si dupa alegerile din 2004. Chiar si asa, femeile-politician ramin o minoritate nesemnificativa, comparativa cu proportia acestora in populatia Romaniei.

"Este cert ca avem o clasa politica puternic masculinizata si intr-o buna masura mai misogina decit cea bulgareasca spre exemplu", spune Mungiu. In opinia presedintelui SAR, putinele femei prezente la cirma tarii sint de obicei selectate de barbati in virtutea relatiilor personale cu ei, nu in virtutea carierei lor independente, pentru ca sint prieteni de familie sau ceva in genul acesta". Dumitru Sandu, pe de alta parte, este de parere ca modernizarea clasei politice si invatarea democratiei au necesitat timp, ajungindu-se astazi la mecanisme mai permisive si la toleranta sporita, care au dus la inmultirea numarului de femei-politician.

PCR si FSN, rampe de lansare

Clasa politica din Romania ramine dominata de oameni care au simtit gustul puterii ceausiste sau care au facut parte din structurile Frontului Salvarii Nationale. "Au fost persoane care au avut in vechiul sistem acces la informatii, au asigurat protectie informativa si multi dintre ei au devenit indispensabili pentru ca reprezentau nuclee in zonele de influenta in acea perioada", sutine Pirvulescu. Aceasta teorie este insa contrazisa de Stelian Tanase, care crede ca actualii parlamentari n-ar fi avut posibilitati de reusita in regimul trecut.

"Traseele nomenclaturii comuniste erau cu totul altele si acestia n-aveau nici o sansa", spune analistul politic. Chiar daca nu s-au numarat printre cei care trageau sforile pina in 1989, o mare parte dintre liderii de la Parlament sau Guvern provin din FSN, care in opinia Alinei Mungiu ramin in continuare principalul rezervor de cadre pentru lumea noastra politica. "Faptul ca avem de ales intre Basescu, Stolojan sau Nastase, toti fosti membri FSN, arata ca am esuat spectaculos in a crea o elita politica alternativa". Parerea acesteia este completata de cea a lui Stelian Tanase, care priveste FSN ca pe o rampa de lansare pentru politicienii de astazi : "El a impins in fata multi oameni care au facut apoi politica, afaceri, au facut o cariera dupa 1990".

Traiectorie prototip

Romulus Nicolae Buzdun, subsecretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului, reprezinta un caz tipic pentru ascensiunea in structurile de putere ale Romaniei. In 1981, la numai 26 de ani, Buzdun lucreaza timp de sase ani ca negociator pentru relatiile cu Orientul Mijlociu, in Ministerul Comertului Exterior. In 1991 se retrage in sectorul privat, in 2000 ajungind presedinte al SC Perla Majestic Grup SA, patronata de un om de afaceri arab, Muhamed Murad. In 2003 intra in PNL, iar in 2005 ajunge in guvernul Tariceanu.

O problema de interne

Vasile Blaga, in virsta de 50 de ani, si Ioan Rus, de 47 de ani, ingineri nascuti in Ardeal, se incadreaza bine in profilul politicianului sortit puterii in Romania. Chiar daca, in mandatul actual, fostul ministru de Interne Ioan Rus nu mai este parlamentar, el ramine unul dintre cei mai influenti lideri informali ai principalului partid de opozitie, desprins, ca si PD, din FSN.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe