Disparitia dosarului „Dana“ de la Oficiul pentru Combaterea Spalarii Banilor nu este o intimplare. In perioada 2001-2004 s-au „evaporat“ si alte documente importante. Oficiul are probleme grave, care inlesnesc scurgerile de informatii, fapt constatat de expertii UE si SUA.

Ministerul Justitiei a inaintat un proiect de modificare a legii care reglementeaza organizarea si functionarea Oficiului pentru Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB). Parlamentul Romaniei urmeaza sa ia proiectul in discutie incepind cu 1 februarie. Potrivit reprezentantilor Ministerului Justitiei, necesitatea adoptarii unei serii de modificari ale legii a fost semnalata de specialistii din domeniu, dupa evaluarile facute de experti europeni si ai Departamentului de Stat al SUA.

In 2005, experti europeni si americani au descoperit o problema structurala la Oficiu. Asa cum este organizat in acest moment oficiul, anchetele nu sint suficient securizate, prea multi oameni avind acces la informatii clasificate. O alta problema este cea a subordonarii ONPSCB primului-ministru, persoana numita in functie prin decizie politica. In opinia specialistilor din domeniu, rezolvarea ar fi ca Oficiul sa treaca in subordinea CSAT, organism condus de presedintele tarii, independent prin Constitutie, si din care fac parte sefii serviciilor secrete. In acest fel, datele clasificate ar putea fi mai bine secretizate si s-ar evita scurgerile de informatii chiar catre cei vizati de anchete.

Prea multe urechi

Plenul Oficiului, format din sapte persoane, "filtreaza" informatiile primite de la diferite institutii abilitate sa semnaleze tranzactii financiare suspecte si decide daca dosarele respective trebuie inaintate sau nu Parchetului. Asa s-a intimplat si in cazul Danei Nastase, cind sesizarile primite de la Creditanstalt au fost clasate de Plenul Oficiului, la sedinta din 24 ianuarie 2001, la mai putin de o luna de la instalarea guvernului Nastase si numirea la conducerea Oficiului a lui Ion Melinescu.

Expertii Comisiei Europene au constatat ca la informatiile clasificate au acces prea multe persoane, ceea ce reprezinta o situatie neobisnuita pentru o institutie care lucreaza in regim de serviciu secret si nu se mai intilneste la nici un alt organism de acest tip din Europa sau SUA. Mai mult decit atit, reprezentanti ai unor institutii cum ar fi Asociatia Romana a Bancilor sau Curtea de Conturi, care au si rolul de a informa ONSPCB cu privire la operatiuni bancare suspecte, sint si membri in Plenul Oficiului. Adica, aceleasi institutii si sesizeaza, dar, totodata, prin reprezentantii din Plenul ONPCSB, pot si decide daca si in ce conditii trebuie sesizat Parchetul pentru demararea anchetelor. Un conflict de interese acuzat de misiunea Comisiei Europene.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.