Condamnat la opt ani de inchisoare si suspendarea unor drepturi timp de patru ani de la ispasirea pedepsei, Genica Boerica va sti cu exactitate cat va avea de stat dupa gratii abia dupa ce magistratii Curtii de Apel Bucuresti vor judeca recursul formulat de procurorii Instantei supreme fata de decizia luata, la 30 noiembrie 2005, de Tribunalul Bucuresti.

In sprijinul sentintei nr. 1512 data in dosarul 1831/2005, in care mai sunt condamnati 11 inculpati la pedepse privative de libertate cuprinse intre doi si opt ani, magistratii au intocmit "motivarea" pe care au inaintat-o la 10 ianuarie Curtii de Apel. Detaliile picante ale infractiunilor savarsite de "Regele alcoolului" si acolitii sai, rezultate din materialul probator (urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca), vi le prezentam, in serial si in exclusivitate, incepand de astazi.

Asa cum sustin judecatorii, activitatea infractionala a lui Genica Boerica a demarat in luna iunie 2001, fiind bine structurata, "pe paliere de comanda si executie" si speculand "toate viciile sistemului legislativ si jurisdictional". Primele (palierele de comanda) erau formate dintr-un numar foarte restrans de persoane, ajunse in aceste pozitii prin ascensiune treptata, dupa atente selectii si dovezi de loialitate. Concret, acestia se ocupau cu organizarea actiunilor ilicite, racolarea de membri pentru palierele de executie, retribuirea acestora pentru diferite "servicii", tot ei fiind, in general, beneficiarii banilor obtinuti ilegal sau a unei parti semnificative din acestia.

Liderii (pentru ca sunt doi - cel roman este Genica Boerica, iar cel arab Nassar K.A.A. Mohamed) nu actionau decat prin persoane interpuse astfel incat sa fie mai greu de depistat activitatea lor ilegala.
In majoritatea cazurilor, acestia erau ajutati de "locotenenti", care urmareau ca ordinele date de lideri sa fie executate intocmai si care asigurau contactul dintre acestia si palierele de executie.

"Locotenentii" erau alesi "pe spranceana", fiind persoane de incredere care participau sustinut la activitatea ilicita, astfel incat, in cazul in care ar fi fost prinsi, liderii sa fie siguri ca numele lor nu este pomenit si ca nu dau declaratii impotriva lor. In ceea ce priveste palierul de executie, acesta era format din numeroase "sageti", persoane care aveau de indeplinit sarcini bine stabilite, ordonate, in schimbul unor sume infime de bani. In general "sagetile" nu se cunosteau intre ele, nu aveau o viziune in ansamblu asupra intregii retele, puteau fi usor inlocuite si erau singurii impotriva carora se puteau administra probe directe.

Indiferent de situatie, membrii retelei erau instruiti ca, in cazul deconspirarii acesteia, sa isi nege propria participare si mai ales sa nu includa alte persoane.
Un alt aspect de care trebuiau sa se ocupe membrii retelei era acela de a inspira teama, de a crea "omerta". Dupa cum sustin judecatorii, chiar daca prin interventia organelor judiciare o parte era anihilata, palierele de comanda, "a caror implicare nu intotdeauna poate fi documentata in mod eficient", dispun racolarea de noi membri pentru continuarea activitatii infractionale. "Sagetile" foloseau de cele mai multe ori identitati false, in baza carora erau inmatriculate (cu ajutorul unor functionari sau angajati ai institutiilor publice) societatile "fantoma".

Arabii, organizati ca la carte

La sfarsitul anului 2001, Genica Boerica a solicitat colaborarea retelei arabe, care dispunea "de o mai buna organizare, de o structura mai ampla si de posibilitatea folosirii unor identitati false, dar pentru zona Craiova, nu avea contacte stabilite cu functionarii publici care i-ar fi putut ajuta". Astfel, prin intermediul lui Honar Sood Monfared Mostafa, l-a contactat pe Nassar K.A.A. Mohamed.

Stabilind un mod de operare mult mai elaborat, care excludea implicarea directa a celor doi lideri si a firmelor "la vedere" (societati comerciale legal inmatriculate si care desfasurau, in paralel, activitati legale), gruparea a infiintat nu mai putin de 37 de firme-fantoma, pentru care ulterior s-au cerut si obtinut rambursari de TVA de ordinul milioanelor de dolari.

In prima faza, pentru ca nu aveau deplina incredere in membrii fiecarei parti, Boerica a impus prezenta unui "delegat" (Vasile Stanescu) care sa participe la "verificarea" de catre inspectorii fiscali a documentelor de rambursare, obtinute initial prin SC Sori Craft SRL Craiova (societate-fantoma cu asociati arabi cu identitati false). Primii "locotenenti" au fost Florin Sargarodschi, pentru Boerica, si El Khouly H. Nashat, pentru Nassar, evidenta contabila fiind asigurata, pana in luna martie 2003, de Elena Popa. Aceasta a fost inlocuita ulterior cu martora Elena Ionel.

Activitatea ilicita s-a derulat printr-un numar foarte mare de societati-fantoma, iar rambursarile de TVA (scopul pentru care au fost infiintate firmele) au fost obtinute prin intermediul a cinci societati formate cu ajutorul arabilor. Boerica pornise cu doua societati "la vedere", transformate ulterior in totalitate in firme-fantoma.

Liderii si locotenentii lor si auxiliarele "sageti"

Astfel, prin SC Xan Set SRL, inmatriculata la 28 septembrie 2002, s-a obtinut, la 20 decembrie 2002, suma de 19.938 de milioane de lei. Probatoriul a stabilit ca la activitatile infractionale legate de aceasta firma au participat cei doi lideri si locotenentii lor, contabila Elena Popa, intermediarul Honar Sood Monfared Mostafa, Al Switi A.M.A. Nail, Abdulhameed G. Shaban si Ela Araby M. Abdou.

Astfel, dupa data de 27 august 2002, cei doi lideri si intermediarul Honar Sood Monfared Mostafa au decis sa-si imbunatateasca modul de operare pentru a-si ascunde complet activitatea infractionala si identitatea adevaratilor beneficiari ai sumelor de bani sustrase de la buget. S-au infiintat alte societati-fantoma, toate in municipiul Craiova, astfel incat rambursarile sa fie aprobate de DGFP Dolj, cu sefii carora stabilisera deja contacte.

Totodata, acestia au decis sa foloseasca asociati arabi cu pasapoarte falsificate prin inlocuirea fotografiei, contrafacerea urmand sa fie efectuata de El Khouly H. Nashat prin intermediul unei persoane ramase neidentificate. Tot el urma sa tina legatura cu "sagetile" Al Switi A.M.A. Nail si Ayyoub A.H.H. Bassem, El. Araby M. Abdou, El Tenbedawy M. Khaled si Abdulhameed G. Shaban. In aceeasi perioada, Sargarodschi a gasit un apartament in cartierul craiovean Rovine, unde trebuia sa figureze, numai in acte, sediul firmei SC Xan Set SRL, incheind totodata un contract de inchiriere.

"Domnul inginer" si "domnu' Gelu"

La data de 29 august 2002, El Khouly H. Nashat si-a contactat telefonic "sagetile", cerandu-le sa se intalneasca cu liderul arab, Nassar (poreclit Dali sau Ali), la Mc Donald's-ul din Colentina, de unde s-au dus la Craiova, intr-un Mercedes (care ii apartinuse lui Boerica). Pentru ca nu avea loc in masina, Ayyoub Bassem a ramas in Capitala.

Ajunsi in jurul orei 2.00 in Craiova, acestia s-au cazat la Hotelul "Jiul" in camerele 145 si 148, urmand sa se intalneasca dimineata cu "Domnul inginer" - in speta Sargarodschi - pentru a merge la notarul public Papa Eugenia (Str. Popa Sapca, bl. B, sc. 3, parter), unde astepta Elena Popa, "secretara dlui Gelu" (porecla lui Boerica).

La Notariat a aparut si "Gelu", pentru a se asigura ca totul este in ordine si a discuta putin cu notarita. Dupa plecarea acestuia, "sagetile", cuplate cate doua sau trei pentru a crea impresia ca sunt asociati ai aceleiasi firme, au semnat actele constitutive ale mai multor societati.

Firmele-fantoma infiintate sub identitati false au primit rambursari ilegale de TVA astfel: SC Evergreen International SRL - 9,8 miliarde de lei; SC Hand Tour Trade SRL - 14,9 miliarde de lei; SC Traper SRL - 8,1 miliarde de lei; SC Zarand International SRL - 9,8 miliarde de lei; SC Trancomex impex SRL - 8,8 miliarde de lei; SC Robifim SRL - 9,9 miliarde de lei (fapte deduse judecatii prin rechizitoriul nr. 258/P/2003 din 9 februarie 2004 al Parchetului instantei supreme - Sectia de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog, si care fac obiectul dosarului nr. 761/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia penala, 10 inculpati trimisi in judecata in stare de arest.

La domiciliul lui Boerica au fost gasite la perchezitie toate inscrisurile referitoare la aceasta cauza si la autorii infractiunilor); SC Iormet SRL - 9,9 miliarde de lei. Dupa semnarea actelor, "sagetile" si "locotenentii" celor doi lideri au mers la un restaurant din Craiova. La un moment dat, "sagetilor" si lui El Khouly li s-a cerut sa paraseasca masa. A aparut Boerica, care a discutat aproape un sfert de ora cu Nassar si Sargarodschi. Toti arabii s-au intors la Bucuresti, "sagetile" primind de la El Khouly cate 200 de dolari.

Elena Popa cade in dizgratie

Ceva mai tarziu, Boerica a inceput sa aiba dubii in privinta loialitatii Elenei Popa, motiv pentru care a apelat la Nassar pentru a contacta contabila unui alt afacerist arab. Oricum, "segmentele" erau schimbate periodic astfel incat sa nu poata oferi detalii decat asupra bucatii de infractiune la care participasera.
Asa s-a ajuns la Elena Ionel, martora in acest dosar, care, la ordinul lui Nassar, s-a intalnit, in apropierea Bancii Turco-Romane din zona Bucur Obor, cu Honar. Ca de obicei, a fost transportata in Craiova si cazata la un hotel.

A doua zi a fost vizitata de Sargarodschi si Honar, care, prezentandu-i mai multe inscrisuri, printre care documente referitoare la o rambursare anterioara si 9 facturi de achizitie in baza carora urmau sa intocmeasca, pana in aceeasi seara, actele pentru o alta rambursare ilegala de TVA. In baza acestor acte, la data de 28 noiembrie 2002, a fost inregistrata la DGFP Dolj cererea de rambursare de TVA pentru SC Xan Set in valoare de aproape 20 de miliarde.

Ulterior, din dispozitia lui Boerica si la ordinul lui Nassar, El Khouly trebuia sa transporte o alta "sageata" la Craiova, Abdulhameed G. Shaban, care trebuia sa se prezinte, in fata organelor de control fiscale care verificau legalitatea documentelor in baza carora vor plati rambursarea de TVA, drept "administratorul" firmei-fantoma SC Xan Set SRL. "Locotenentul" lui Nassar l-a luat de acasa pe asa-zisul administrator si pe Honar, apoi s-au dus la Craiova si s-au cazat, ca de obicei, la un hotel.

A doua zi au fost preluati de "locotenentul" lui Boerica, Sargarodschi, si dusi la una dintre societatile lui Boerica, "probabil SC Geval Comimpex SRL sau SC Bachus SA" (dupa cum sustin judecatorii) pentru a-l informa pe acesta asupra stadiului pregatirilor. Tot acolo, Elena Popa i-a predat lui Sargarodschi o sacosa din plastic in care se aflau toate documentele pentru obtinerea ilegala a rambursarii de TVA. S-a convenit, de asemenea, ca "locotenentul" lui Boerica sa mearga inainte la sediul declarat al firmei-fantoma - in fapt o garsoniera situata intr-o zona mizera a Craiovei - impreuna cu cetatenii straini. Elena Popa urma sa faca jonctiunea cu inspectorii fiscali.

Amenajarea asa-zisului sediu al firmei, "o masa cu doua scaune", l-a uimit pe cel care trebuia sa se prezinte drept administrator. Abdulhameed G. Shaban a fost insa linistit de Honar, care i-a raspuns ca n-are de ce sa-si faca griji pentru ca aceia care vor veni sunt oamenii lor. "Administratorul" a fost instruit de Honar si El Khouly sa vorbeasca numai strictul necesar in romana (Abdulhameed era stabilit in Romania din 1992, casatorit cu o romanca, stiind destul de bine sa citeasca si sa scrie romaneste) si sa spuna ca el este seful, ceilalti doi fiind subordonatii lui (desi in structura infractionala era invers).

Motivatia acestei inversari de valori era faptul ca membrii mai bine pozitionati ai retelei evitau sa lase urme materiale, semnaturi, completari in inscrisuri, inscrisuri ale identitatii lor reale si altele. Abdulhameed trebuia sa le spuna inspectorilor fiscali, sustinandu-si afirmatiile cu documente fictive, inclusiv facturi, ca vrea sa cumpere utilaje de prelucrare a gresiei si faiantei, in valoare de 125.128.500.000 lei, de la o firma din Bucuresti (SC Matuh COM SRL Bucuresti), si ca n-au gasit inca un loc de depozitare a "marfii" in Craiova, dar cauta.

In fapt, facturile "atestau" cumpararea utilajelor de la SC Semsun Impex SRL Bucuresti, iar locul unde pretindeau ca se afla utilajele, o adresa de pe Soseaua Pantelimon, era un teren viran. Mai mult, dupa cum sustin anchetatorii, de la data pretinsei achizitii (20 februarie 2002) si pana la data controlului (18 decembrie 2002), "fantoma" SC Xan Set SRL "nici macar scriptic nu a realizat venituri, nu a dovedit desfasurarea de activitati, nu avea un spatiu unde sa instaleze utilajele (daca ar fi existat vreodata), nu avea personal angajat si nici licenta sau aviz de la institutiile competente".

"Tot orasul este al lui Gelu"

Inspectorii, adusi de Elena Popa, au avut, la un moment dat, dubii in privinta identitatii "administratorului". Abdulhameed si-a exprimat temerea, vorbind in araba, ca s-ar putea sa fie denuntati si prinsi in flagrant de politisti, dar Honar l-a linistit spunandu-i ca "nu se va intampla nimic pentru ca tot orasul este al lui Gelu".

Dupa ce a semnat, in fata inspectorilor si sub atenta supraveghere a "subordonatilor" sai, o declaratie pe proprie raspundere potrivit careia toate documentele puse la dispozitia autoritatilor sunt autentice si un proces-verbal de rambursare a TVA, Sargarodschi, Honar, El Khouly si Abdulhameed s-au dus la un restaurant, unde a venit si Boerica. Liderul partii romane a discutat intre patru ochi numai cu primii doi.

Dupa trei zile, Abdulhameed a fost platit cu 200 de dolari pentru serviciile aduse. Rambursarea de 19.938.000.000 lei catre SC Xan Set a fost aprobata de catre inspectori, iar societatea a fost amendata cu 40 de milioane de lei pentru netinerea, in conditiile legii, a registrelor de contabilitate.

Exportul de valuta

Suma de bani obtinuta din returnarea ilegala de TVA a fost convertita integral in valuta si trimisa in afara tarii, printr-un amplu proces de spalare a banilor: se facea viramentul de catre Trezoreria Dolj in contul "fantomei" beneficiare de rambursare, suma era fractionata in parti sub limita de raportare de 500 de milioane de lei, care erau transferate catre alte societati comerciale-fantoma, acestea din urma canalizand sumele catre un numar limitat de firme-fantoma (de regula 3 sau 4), numite "conducte".

"Conductele" faceau plati externe in dolari sau euro catre conturi ale unor persoane nerezidente, in baza unor documente justificative fara numar de inregistrare ale emitentului sau destinatarului, iar semnaturile nu coincideau cu cele de pe facturile externe. Toate societatile prin care au fost trecuti banii erau firme-fantoma cu asociati cu identitati false, egipteni, arabi, turci etc. Dar despre toate aceste "conducte" vom scrie intr-o editie viitoare.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.