Comandanti romani pe bazele americane

Acordul de Acces" stipuleaza doua tipuri de locatii ce vor fi puse la dispozitia US Army: baze de antrenament si zone de antrenament. Bazele de antrenament vor fi cele care vor gazdui in permanenta trupele US Army, unde, pe linga camparea trupelor, gararea vehiculelor si dispunerea instalatiilor, amintitele trupe se vor antrena. "Zonele de antrenament" sint facilitati cu caracter temporar, puse la dispozitia US Army strict pentru instruirea trupelor proprii.

• Baza de Antrenament Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta, mai precis locatia comuna cu Brigada 34 Mecanizata. Aici vor fi puse la dispozitie pista de aterizare, turnul de dirijare a zborurilor, hangarele, depozitele, cazarma pentru militari.

• Baza de Antrenament Babadag, situata la "capatul de cale ferata Babadag" , pune la dispozitie cazarma si poligonul de trageri cu artileria grea si usoara, dar si trageri din elicoptere si avioane.

• Zona de antrenament Cincu (linga Fagaras), judetul Brasov, va fi folosit drept poligon de trageri pentru infanterie si artilerie.

• Zona de antrenament Malina-Smirdan, judetul Galati, va fi folosita tot pe post de poligon pentru artilerie, infanterie si aviatie, dar si pentru tragerile cu armamentul trupelor chimice. US Army va putea folosi zone mai largi de manevre. Printre acestea: Tariverde si Horia.

Teritoriu SUA, proprietate romaneasca

Locatiile ocupate de US Army vor avea numai comandanti din partea Armatei Romane. Trupele US Army, insa, vor fi comandate de militari americani. Acordul prevede ca Romania va detine in continuare proprietatea asupra terenurilor si a cladirilor bazelor militare ocupate de armata americana - US Army. Cu toate acestea, pe timpul prezentei americane in Romania, terenurile si cladirile ocupate de armata SUA vor fi considerate teritoriu al SUA.

Cine ii judeca pe militari

Un aspect delicat este cel al jurisdictiei asupra faptelor comise de militarii americani. Traian Basescu vorbea marti despre un "element formidabil" ce trebuie protejat: "acceptarea de catre poporul roman a prezentei militare americane in Romania". Incidente petrecute in trecut in Coreea de Sud ori Japonia sau cel in care Teo Peter si-a pierdut viata intr-un accident comis de un militar american care lucra pentru ambasada pot diminua sprijinul public pentru bazele SUA. Problema jurisdictiei este detaliata in Acordul semnat la Bucuresti. Pe "bucata de America" din Romania, cum vor fi considerate cele doua baze americane, de la Kogalniceanu si Babadag, se vor aplica numai legile SUA.

Daca in interiorul bazelor americane este comisa vreo fapta ilegala - contraventie sau infractiune - se aplica numai legile SUA, faptuitorul urmind sa raspunda doar in fata justitiei SUA. Daca in afara "Teritoriului american" din Romania, strict delimitat, militarii SUA comit vreo infractiune sau vreo contraventie, se vor aplica, fara discriminare, legile Romaniei. Insa, conform acordurilor internationale, SUA pot sa ceara, de la caz la caz, extradarea acelor militari ai US Army care se fac vinovati de vreo infractiune pe teritoriul Romaniei pentru a fi judecati in SUA. Nici o autoritate romana nu va putea inspecta locatiile americane. "Teritoriu american" sint considerate si autovehiculele, navele maritime si cele aeriene folosite de US Army cit timp circula in spatiul terestru, respectiv fluvial-maritim si aerian romanesc. Circulatia acestor vehicule, insa, trebuie sa se supuna strict legilor Romaniei.

Rezolvare amiabila

US Army nu va plati Romaniei vreo chirie pentru locatiile ocupate permanent sau pentru cele folosite temporar. In schimb, US Army va suporta, in intregime, cheltuielile si taxele care vizeaza folosirea cladirilor si a terenurilor. Instalatiile militare care se gasesc in bazele ce vor fi folosite de US Army ramin in proprietatea Armatei Romane. Acordul stipuleaza ca Romania si SUA nu isi vor rezolva in vreo instanta nationala sau internationala eventualele litigii, de natura civila, administrativa sau penala. Toate eventualele litigii vor fi rezolvate doar pe cale amiabila. US Army va selecta, dupa criterii proprii, furnizorii de produse si servicii pentru bazele din Romania. Va fi vorba de distribuitori din Romania ai unor produse si servicii americane sau internationale, dar US Army va apela si la producatori autohtoni care vor avea statutul de "furnizor agreat".

Rusia ameninta cu retragerea din tratat

"Expansiunea infrastructurilor Statelor Unite si NATO pina la granitele Rusiei pune in discutie viitorul tratatului CFE", de limitare a desfasurarii de arme conventionale in Europa, a declarat ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov (foto), ca reactie la semnarea acordului privind bazele americane din Romania. "Rusia isi indeplineste in prezent toate obligatiile incluse in tratat. Dar daca vom vedea ca alte tari le ignora, vom trage concluziile care se impun", a mai spus ieri Ivanov. El a precizat ca SUA au informat Rusia despre intentiile de a plasa trupe in Romania cu ceva timp in urma, fara a preciza numarul soldatilor si cantitatea de dispozitive militare implicate. "Speram ca vom primi aceste detalii in curind si atunci vom avea concluzii relevante".

Rusia urmareste "cu un deosebit interes schimbarile la nivelul prezentei militare americane in Europa", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. El a precizat ca "absolut toate modificarile in configuratia militara trebuie sa fie transparente si sa nu incalce acordurile privind stabilitatea in Europa". Lavrov a mai adaugat ca "este important sa cunoastem scopurile acestor reconfigurari".

In Germania, militarii americani au intreaga conducere a bazelor

In Germania, bazele militare ale SUA sint conduse doar de personal american. "Exista personal civil german in administratie, dar nu in posturi de conducere", ne-a declarat seful biroului de presa al Ambasadei Germaniei la Bucuresti, Matthias Kruse. Situatia bazelor militare din Germania este diferita fata de Romania, din motive istorice. Dupa al Doilea Razboi Mondial, trupele americane in Germania erau trupe de ocupatie, iar statul german se supunea legislatiei americane. Incepind cu 1949, Germania de Vest a primit treptat o parte din suveranitatea statala, iar in 1955 a devenit "partener strategic" al Statelor Unite, fiind unul dintre fondatorii NATO. Bazele militare au ramas insa pina in prezent, desi numarul trupelor americane s-a redus considerabil, mai ales dupa 1990, cind cele doua Germanii s-au reunificat, iar suveranitatea noului stat a devenit deplina. Cea mai mare baza militara americana din Germania este cea de la Ramstein, cu un personal de peste 10.000 de oameni, unde functioneaza un aeroport militar utilizat in operatiuni internationale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe