Intr-un interviu la BBC, primul ministru Calin Popescu Tariceanu explica oferta facuta profesorilor.

Greva profesorilor se prelungeste, Uniunea Europeana asteapta rezultate in lupta cu coruptia, raportul intre cele doua partide din Alianta DA, PNL si PD, sunt periodic tensionate de declaratii contradictorii, partidul primului ministru pierde din popularitate, autoritatea lui, ca sef de partid, este pusa sub semnul intrebarii de unii dintre colegii de partid.

Calin Popescu Tariceanu: Am gasit solutii sa finantam cu peste un miliard de euro in plus invatamantul in 2006, dar aceste investitii sunt dedicate exclusiv unor proiecte legate de infrastructura invatamantului, care trebuie modernizata, dezvoltata si nu vor putea fi folosite pentru salarii.

Romania a cunoscut in ultimele 12 luni o crestere necontrolata a salariilor in sectorul public, care risca sa reaprinda inflatia si, o data cu reaprinderea inflatiei, toate aceste castiguri salariale s-ar evapora.

Ar constata cu totii ca, pe hartie, au cresteri salariale importante, dar, de fapt, castigurile sau puterea de cumparare reala scad. Este motivul pentru care, in negocierile cu sindicatele, am propus o majorare a salariilor globala, de 8%, pentru 2006, care este in concordanta cu ceea ce poate suporta economia astazi, fara a afecta tendinta pozitiva de consolidare, crestere economica si scadere a inflatiei.

Multa vreme, inflatia in Romania s-a masurat cu doua cifre, chiar cu trei. Au fost perioade cand inflatia a fost peste suta la suta. In momentul in care avem inflatia de 8%, cresterile salariale nu mai pot sa fie la fel de spectaculoase ca in perioada in care aveam inflatie de 50 la suta.

De aceea, am subliniat ca majorarea de acum e mai mare decat rata inflatiei pe 2006, deci vom avea o crestere reala a puterii de cumparare, dar nu putem sa mergem mai mult de atat pentru a nu dezechilibra grav economia.

In afara de majorarea salariala, ne-am angajat sa dam tuturor profesorilor drepturile salariale restante din perioada 2001-2004, care totalizeaza 4300 de miliarde de lei, si am fost de acord sa le dam fara sa mai fie nevoie de o actiune in instanta, am acceptat investitii importante in invatamant, care reprezinta un efort serios pentru buget, am fost de acord ca majorarea salariala pe 2006 sa nu fie aplicata uniform, pentru toate cadrele didactice, ci sa acceptam o majorare mai pronuntata pentru cei cu salarii mici si sa favorizam venirea tinerilor in invatamant sau stabilizarea celor care sunt in invatamant pe posturile pe care le ocupa.

BBC: Ceea ce vi se reproseaza se raporteaza la declaratiile politice si promisiunile din campania electorala. Va aratati foarte hotarat in privinta salariilor in invatamant, dvs care adesea v-ati razgandit in cazul altor decizii importante...

Calin Popescu Tariceanu: Exista o singura decizie importanta asupra careia am revenit si aceea se leaga de alegerile anticipate. Stau si ma intreb cum ar fi fost astazi, in conditiile grevei din invatamant, sa fim in plin proces electoral, dupa sase valuri de inundatii.

Asta ar fi bine sa le dea de gandit celor care vorbesc despre acest lucru. Ca si cand problema alegerilor anticipate ar fi un obiectiv in sine. Ca prim ministru, sunt obligat sa ma raportez la programul de guvernare aprobat in parlament, iar programul vorbeste despre o crestere salariala importanta.

Anul acesta, salariile in invatamant au cunoscut o majorare de 13,5%, dar avem ca obiectiv finalul mandatului, cand discutam despre intreaga majorare salariala.

La majorarea din 2005, se adauga cea propusa pentru 2006, iar pentru 2007 si 2008, nu am motive sa ma tem ca nu vom respecta aceste angajamente. In cazul recalcularii pensiilor, de exemplu, procesul s-a incheiat cu un an mai devreme decat ne angajaseram.

In luna decembrie, ultimii pensionari, peste 600 de mii de pensionari, vor primi pensiile recalculate. Nu am nici un motiv sa ma tem ca pana in 2008 nu ne vom putea tine promisiunile, dar nici nu cred ca e rezonabil sa credem ca, intr-un an, salariile pot fi majorate la nivelul la care se asteapta profesorii si care este de aproape 60% pana la finele mandatului de patru ani.

BBC: Ce veti face in cazul in care protestul profesorilor s-ar radicaliza? Sunt cativa care fac greva foamei.

Calin Popescu Tariceanu: Si eu si colegii mei urmarim cu atentie situatia si suntem impresionati de aceste atitudini extreme, dar ele nu pot sa rezolve situatia.

Ne putem intreba de ce astfel de atitudini extreme nu au existat in cei patru ani precedenti cand majorarile de salarii nu au fost nici atunci la nivelul cererilor liderilor de sindicate.

Sunt dispus sa privesc cu toata sensibilitatea astfel de gesturi, le consider ca o expresie a unei atitudini limita care vrea sa atraga atentia asupra seriozitatii problemei, pe care si eu am luat-o foarte in serios si am participat personal la negocierile cu sindicatele, dar daca vrem sa credem ca unii pot fi mai avantajati decat ceilalti, ne inselam.

In contextul economic actual, orice derapaj in privinta cresterii salariale risca sa reaprinda o inflatie care ne-a macinat economia multa vreme si aceste riscuri sunt ale guvernului si guvernul va fi facut responsabil si nu cei care cer marirea salariilor si protesteaza.

Datoria noastra este sa fim intelegatori si sa dam solutii in masura posibilitatilor. Dincolo de aceasta limita, incep sa ne pandeasca riscuri pe care nu sunt dispus sa mi le asum si anume de a deteriora situatia economica actuala.

Cu parere de rau, trebuie sa spun ca nu putem sa dam curs unor cereri mai mari in aceasta privinta. Nu este insa numai responsabilitatea guvernului pentru o posibila deteriorare a situatiei, ci si a liderilor federatiilor sindicale, care nu cred ca sunt un simplu releu de transmisie a informatiilor intre guvern si sindicalisti. Eu cred ca ei au obligatia morala, politica, de a se duce sa discute cu membrii lor si sa le explice care este situatia, intr-un mod corect si transant.

BBC: Daca s-ar fi incheiat acordul cu FMI poate ca situatia ar fi fost mai putin tensionata, discutiile cu sindicatele au fost usurate in trecut de existenta unui acord cu FMI.

Calin Popescu Tariceanu: Eu cred, cu toata convingerea, ca este o pozitie penibila pentru un prim ministru sa spuna sindicatelor ca nu putem sa majoram salariile pentru ca ne tine de mana Fondul.

Noi, in situatia de azi, trebuie sa spunem ca nu Fondul ne invata sau ne spune cum trebuie sa procedam sau unde gresim. Avem si noi acesta capacitate. Era poate mai usor sa spunem ca nu ne da voie Fondul sa marim salariile.

Mie imi place insa sa nu ne ascundem in spatele unei astfel de scuze, ci sa spunem clar ca stim ce putem face, stim cat putem majora salariile, acestea sunt posibilitatile de acum, pe masura ce lucrurile se vor ameliora, aceste majorari vor putea sa fie mai consistente.

Motivele pentru care acordul cu FMI este deraiat sunt legate de un set de politici asupra carora nu ne-am inteles, precum deficitul bugetar si politica salariala. Fondul ar fi dorit ca, anul acesta, cresterile salariale sa fie zero si nu 8%, cat le-am propus profesorilor.

Politicile legate de preturile la gaze si la energie termica, politicile legate de masa salariala sunt alte realitati asupra carora, chiar daca avem o viziune comuna cu FMI, avem abordari diferite.

Am explicat reprezentantilor FMI ca, dupa cinci ani consecutivi de crestere economica, nu e rezonabil sa se propuna in Romania o crestere salariala zero in sectorul bugetar, ci trebuie macar sa fie acoperita o parte din inflatie.

Daca vom putea sa mentinem anumite politici la care ne-am angajat, Fondul va trebui sa-si dea seama ca am reusit sa facem aceeasi treaba si fara presiunea unui angajament scris si va trebui sa ia o atitudine in consecinta si sa repunem in functiune acordul.

BBC : Sunteti un om liber din punctul de vedere al capacitatii de a lua decizii? Unii dintre colegii dvs spun ca nu. Altii vorbesc despre influenta unor grupuri de interese...

Calin Popescu Tariceanu: Calin Popescu Tariceanu, ca prim ministru si ca presedinte al PNL, pana sa ajunga in aceasta postura, si-a facut o situatie materiala prin eforturi proprii, pornind la drum intr-o perioada dificila. Mi-am creat o situatie materiala care ma pune la adapost de tentatii sau riscuri, pe care, in general, oamenii politici le au.

In ceea ce priveste pozitia de lider al PNL, am avut grija sa feresc partidul sa ajunga dependent de un anumit grup de oameni de afaceri. PNL nu are nici un fel de obligatie de ordin financiar din timpul campaniei electorale fata de nimeni. Nu au fost contributori importanti la campania electorala care sa indatoreze partidul.

Dinu Patriciu nu a contribuit la campania electorala a PNL cu nici un leu. Asa incat, aceste afirmatii care se fac, ca exista un interes sau grupuri de interese intre Patriciu si Tariceanu, nu au nici un fel de suport. Eu sunt prieten cu toti cei care sunt membri PNL, in sensul de prietenie politica.

Nu ma leaga nimic in plus de Dinu Patriciu, care este presedintele organizatiei PNL Prahova, fata de cel care este presedintele organizatiei PNL Vaslui sau Oradea. Am aceleasi relatii si obligatii fata de fiecare dintre ei. PNL nu este in situatia de a-si plati niste obligatii, primul ministru cu atat mai putin.

Prin urmare, cand iau decizii, ma bazez pe consultarea cu structurile interne, statutare ale PNL, cu membrii Aliantei, ai coalitiei, ma consult cu sindicatele, cu cercurile de afaceri din Romania, cu institutiile financiare internationale reprezentate la Bucuresti, sunt obligat, ca prim ministru, sa-i ascult pe acesti oameni, dar sigur ca, in final, decizia politica imi apartine.


Despre autor:

Sursa: Bbc.co.uk


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.