In Romania, tara tuturor posibilitatilor ireconciliabile, gasesti inclusiv cavaleri de Malta, care se roaga cu fata intoarsa spre Ialta.

Un asa-zis "priorat de Oradea", care este un fel de apendice inflamat al Ordinului Cavalerilor de Malta, condus de "priorul" Ionel Bara, nerecunoscut nicaieri in lume, s-a dedat la acte de contrabanda cu petrol. Contrabanda a fost operata prin firmele soimilor maltezi cu penele smulse de crivat Constantin Grigoriu Dan, Petru Neidoni si Sebastian Telbisz, care au incalcat embargoul impus asupra fostei Iugoslavii de catre Natiunile Unite, adica Tracia si Rompetron. In literatura consacrata, tunurile de acest tip au ramas cunoscute drept Afacerea "Jimbolia". Razboiul unei anumite parti a Puterii impotriva mafiei traficantilor de petrol, care a dat cep embargoului impus fostei Iugoslavii de catre ONU, a inceput in istoria patriei pe vremea incercatei administratii a CDR. In anii cranceni ai contrabandei, de protectia informativa a zonei de frontiera cu fosta Iugoslavie se ocupa generalul Victor Marcu, adjunctul directorului SRI Virgil Magureanu.

Misiunea lui Marcu era de a achizitiona informatii despre miscarile din teren ale mafiotilor care incalcau embargoul si de a le livra organismelor de paza. Curva de istorie a dovedit ca Marcu era un fel de lup pus paznic la stana.

Firmele soimilor maltezi au inceput sa fie puricate de Parchetul Militar, incepand din 1998, din pricina faptului ca in reteaua contrabandei fusesera cooptati si coloneii Constantin Mataragiu, fostul sef al Centrului Operativ Zonal al SRI, si Vasile Petrea, fostul sef al sectiei SRI Timis. Mecanismele prin care se desfasura contrabanda au fost dezvaluite in toata hidosenia lor de catre istoricul Marius Oprea, fost consilier de stat in cadrul Presedintiei Romaniei, in perioada administratiei CDR. Intre soimii maltezi, o figura aparte face Constantin Grigoriu Dan, care lucreaza mana in mana cu paznicul informativ al frontierei de vest, Victor Marcu, adjunctul directorului SRI. Conform unor informatii confidentiale, Grigoriu ii platea serviciile lui Victor Marcu in contul deschis pe un off-shore inregistrat in Insulele Cayman. Cu ce i-a ramas din agoniseala, plus un credit de vreo 16 milioane de parai de la Bancorex, Grigoriu si-a construit o fabrica la cheie, in curtea uzinelor Vulcan. In anul 2001, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, condusa de Ionel Blanculescu, il gaseste pe Grigoriu cu creditele nerambursate si ia masuri energice impotriva nerusinatului de datornic.

Inainte de a-l lasa pe Blanculescu sa ia masuri energice impotriva contrabandistului Grigoriu, sa ne aducem aminte cine este generalul Victor Marcu, care-si trage-n cap cu arcu’. Prin 1994, Marcu a pus osul la dezvoltarea retelelor arabesti de contrabanda cu tigari. Nu din proprie initiativa, ci la ordinul mai-marelui sau, maestrul Virgil Magureanu. Camuflate sub numele religios de "operatiuni speciale", transporturile de tigari negre erau introduse in tara cu ajutorul fratesc al lui Mihai Panzariu, directorul Directiei Generale a Vamilor. Magureanu comanda, Marcu transmitea ordinul, Panzariu reducea taxele vamale la importurile de tigari, iar firmele Muntele Alb si Bozanel bagau in tara baxuri cu lopata. Pana intr-o zi, cand logodna dintre Magureanu si Marcu s-a topit ca un fulg de zapada, pentru ca Marcu a inceput sa doseasca profitul si sa si-l bage in conturile sale personale, pazite de crocodilii din Insulele Cayman. Drept dovada, Magureanu l-a pedepsit exemplar pe nesupus, regizandu-i scandalul-groapa "Terasa Anda", in care Marcu a fost acuzat ca i-a filat pe ziaristii de la Ziua, un pretext taman potrivit pentru a-i lua puterea si a-l trece in rezerva, in anul 1995.

Lucrurile nu s-au oprit aici, oh, nicidecum,iar mana lunga a lui Magureanu l-a urmarit pe Marcu ani de zile. Intr-o sesizare adresata generalului Mihai Ulpiu Popa-Cherecheanu si adjunctului acestuia, generalul Samoila Joarza, sefii Sectiei Parchetelor Militare in 1996, Magureanu a cerut cercetarea lui Marcu pentru faptele de contrabanda descrise mai sus. In cadrul actiunii de cercetare a faptasului, Joarza a trimis o cerere cu caracter strict secret catre Curtea de Conturi a Romaniei, prin care a solicitat rezultatele controlului realizat de curte la vama, in legatura cu importurile firmelor arabesti. Din cerere rezulta ca SRI, adica Magureanu, detinea informatii ca Panzariu, imbarligat de Marcu, "a contribuit la nerealizarea unor venituri bugetare, iar informatiile pe care le detinem atesta ca generalul de divizie Victor Marcu, in urma interventiilor facute, ar fi primit importante sume banesti". Sume care n-au mai ajuns in buzunarul lacom al lui Magureanu, fapt care l-a facut pe director sa turbeze de nervi.

Cererea generalului Joarza a fost publicata in premiera, in Academia Catavencu, in anul 2001. Cu acea ocazie scriam ca generalul Marcu tocmai fusese reperat ca secretar general al Autoritatii Nationale pentru Privatizare (APAPS), condusa de Ovidiu Musetescu, dupa alegerile din anul 2000. Chestionat de presa cotidiana cu ce ocazie s-a ratacit pe meleagurile privatizarii, Marcu a raspuns senin: "Pentru verificarea bonitatii societatilor care participa la privatizare, ar trebuie sa existe cineva. Trebuie sa apelezi la orice mijloc ca sa ne facem treaba". Marcu a dat de inteles ca va colabora cu SRI si SIE "atunci cand se va pune problema verificarii unor investitori". Pana sa ajunga secretar al APAPS, de colaborat, Marcu a colaborat cel mai bine cu Ioan Talpes, dusmanul de moarte al lui Magureanu. Dupa denuntarea de catre Academia Catavencu a scrisorii secrete a generalului Joarza si a faptului ca un cercetat penal, pentru asociere la fapte de contrabanda, detine postul de secretar al APAPS, Marcu si-a inaintat demisia si a fost inlocuit cu Ion Ghiurluc.

Ei bine, la cateva luni dupa ce Victor Marcu si-a prezentat demisia, ministrul Ionel Blanculescu se apucase deja, asa cum va ziceam ceva mai la deal, sa ia masuri impotriva datornicului la Bancorex, Constantin Grigoriu Dan, prietenul si protejatul generalului Marcu, implicat in contrabanda cu carburanti, in favoarea regimului Milosevici. Cam tot in aceeasi perioada, firma Tracia International, a soimului maltez Constantin Grigoriu Dan, a fost gabjita din nou cu ocaua mica, atunci cand n-a decartat taxele aferente Ministerului Transporturilor pe o cantitate de petrol achizitionata de pe piata interna. Iar colac peste pupaza, Grigoriu este arestat pentru ca a fost surprins in flagrant, in timp ce cara o garnitura de cisterne de benzina fara acte. Brusc, generalul in rezerva Marcu isi reactiveaza vechile sentimente de prietenie si sprijin fata de cunostinta sa aflata la ananghie si se infiinteaza la Palatul Cotroceni, la seful Departamentului Securitatii Nationale, Ioan Talpes, dusmanul de moarte al lui Magureanu.

Sursele noastre travestite in vaze de flori pretind ca Talpes s-a oferit sa intervina pentru a-l scoate din arest pe Grigoriu, cu o singura conditie: Grigoriu sa cedeze grupului Tender 51 de procente din pachetul de actiuni al fabricii facute in incinta uzinelor Vulcan. Ce legatura au Talpes si Tender cu petrolul sau incalcarea embargoului? Nici una cu afacerea "Jimbolia", a zis Talpes la Realitatea TV. Ba, dimpotriva, cata vreme a detinut functia de director al SIE, el insusi a adus in tara Comisia de supraveghere a aplicarii de catre Romania a embargoului impus Iugoslaviei, desi tot el s-a rasucit si s-a plans ca cei 400 de kilometri de granita cu Iugoslavia sunt "practic, imposibil de supravegheat". Or, Talpes uita esentialul: cisternele de combustibil nu treceau frontiera taras, ci prin punctul de vama de langa Jimbolia. Apoi, Tender are si el legaturi istorice cu embargoul, dat fiind faptul ca in epoca marii contrabande detinea un pachetel de actiuni la societatea Solventul, implicata in contrabanda.

Apoi, in 2002, Tender a cumparat uzinele Vulcan SA,
producatoare de generatoare de aburi, dupa ce Talpes i-a facut cadou lui Tender actiunile la fabricuta lui Grigoriu, din curtea uzinelor cu pricina. Apoi, povestea nu se sfarseste aici, ci de-abia incepe: in 2005, generalul in rezerva Victor Marcu si soimul contrabandist Constantin Grigoriu Dan infiinteaza societatea DigiSign, "pentru satisfacerea nevoilor pietei in domeniile securitatii IT si a serviciilor de infrastructura a cheii publice, privind semnatura electronica". Apoi, firma a primit exclusivitate pentru serviciile de semnatura electronica din Romania, gratie fostului ofiter SRI Liviu Nicolescu. Apoi Nicolescu a fost numit director in Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Apoi cercul nu se inchide cu ei, ci abia se deschide cu altii, iar in cercul marit intra fii, fiice, cumnati, fini, cuscri si cumetri ai noilor autoritati, mama ei de dreptate si adevar, astazi si maine.


Despre autor:

Academia Catavencu

Sursa: Academia Catavencu


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.