Integrarea drumurilor in Europa

Integrarea in structurile Uniunii Europene presupune si includerea in infrastructura continentala a sistemului de transport. Cum sistemul nostru este recunoscut ca fiind plin de gropi si de alte defecte, sunt necesare lucrari de modernizare, refacere, reabilitare (intr-un cuvant, reparatii), precum si construirea de noi drumuri. In functie de importanta, drumurile sunt numerotate si impartite in patru categorii: drumuri comunale (DC), drumuri judetene (DJ), drumuri nationale (DN) si autostrazi (A). Unele drumuri nationale si autostrazile sunt si drumuri europene (E). Drumurile europene corespund culoarelor de transport. Pe la noi trec trei coridoare. Coridorul IV, pe directia Berlin - Praga - Budapesta - Constanta - Istanbul, coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg - Moscova - Pskov - Kiev - Chisinau - Bucuresti -Dimitrovgrad - Alexandropolis) si culoarul naval care urmeaza firul Dunarii. Construirea de noi drumuri are prioritate pe segmentul autostrazilor, capitol la care Romania sta destul de prost pe ansamblul Europei.

Atat la numarul de kilometri, cat si la raportul intre kilometri si trafic, suprafata sau populatie. De exemplu, noi aveam 113 km fara Autostrada Soarelui. Dupa inaugurarea acesteia, avem 228 km. Germania, de exemplu, are 9.000 km. O tara comparabila cu noi, Cehia, are 416 km.

Noi autostrazi

Anul trecut au demarat lucrarile celei de-a treia autostrazi din Romania, numita generic Transilvania. Ea leaga orasele Brasov -Targu Mures - Cluj-Napoca - Oradea - Bors. Drumul catre mare a devenit mai rapid prin inaugurarea primelor doua tronsoane din Autostrada Soarelui. Bucuresti - Lehliu si Lehliu - Drajna sunt deja date in functiune, in timp ce in sectorul Drajna - Fetesti si acum se lucreaza. Sectorul Fetesti - Cernavoda este in reparatii, iar intre Cernavoda si Constanta exista doar un proiect.

Alte planuri se refera al autostrazi care sa continue autostrada Bucuresti - Pitesti pe directia Ramnicu Valcea - Sibiu - Alba Iulia -Deva - Timisoara - Arad - Nadlac sau la sectorul Bucuresti - Ploiesti -Brasov, Brasov - Sibiu sau Ploiesti - Iasi.

Deocamdata, sunt in faza de idee autostrazile Bucuresti - Craiova -Drobeta-Turnu Severin si Botosani - Cluj-Napoca.

Initiativa privata

Dincolo de planurile guvernamentale care se paseaza de la o putere la alta si se realizeaza intr-un ritm lent, mai exista si initiativa privata in materie de autostrazi. Este vorba despre un traseu destul de scurt, in comparatie cu proiectele prezentate mai sus, care bat tara de la un cap la altul doar pe hartie.

Este vorba despre Siret - Suceava - Vatra Dornei si se afla in intregime in judetul Suceava. Bineinteles ca proiectul beneficiaza de intreaga atentie si colaborare a autoritatilor locale, deoarece ar fi prima autostrada care ar exista in judet. In plus, regiunea este oarecum ocolita de proiectele autoritatilor centrale. Ideea autostrazii apartine unui grup de investitori privati locali. Ei doresc sa asigure finantarea constructiei in sistemul B-O-T (build-operate-transfer). Sistemul presupune constructia cu fonduri private a drumului, exploatarea pentru o perioada cuprinsa intre 25 si 35 de ani de catre proprietari si apoi sa fie predata spre gestiune statului, reprezentat de autoritatile judetene sau nationale.

Aplicarea acestei metode nu presupune cheltuirea unor bani europeni sau de la bugetul de stat, ci este rezultatul unui parteneriat public-privat. In opinia prefectului de Suceava, Orest Onofrei, noua autostrada va aduce un plus de imagine pentru judet, deoarece va fi pentru investitori o cale de acces rapida spre obiectivul turistic si balnear Vatra Dornei si spre iesirea din tara spre Ucraina prin punctul de trecere a frontierei de la Siret.

Aceasta autostrada se poate conecta prin extensii la autostrada Brasov - Bors si, intr-un viitor mai indepartat, la autostrada Ploiesti - Iasi.

Nivelul european

Datorita faptului ca autotrada este privata, ea este privita de proprietar ca o afacere. Din acest motiv, carosabilul trebuie sa fie bine intretinut si fara probleme.Pentru a avea o idee despre ce ar putea insemna construirea unei adevarate sosele de nivel occidental, va prezentam ceea ce germanii numesc "autostrada suprema", Autobahn. Autobahn este visul oricarui impatimit al volanului, peste doua treimi din lungimea totala neavand practic o limita de viteza. Pentru a mentine un echilibru intre viteza nelimitata si dezastrele cauzate de aceasta, germanii sunt dispusi sa cheltuiasca sume enorme.

Calea de rulare este mai groasa decat a majoritatii altor sosele, in functie de clima si de solul existent; ea are grosimi de 55-85 cm. Superioritatea ii este conferita de inclinarea carosabilului, ce are nu mai mult de 4%.

Intreaga panglica de beton este insotita de un sistem de senzori si camere, semnale electronice, puncte de comunicatii si computere de trafic care urmaresc permanent toate aspectele circulatiei pe autostrada. Unii dintre acesti senzori sunt legati la cablurile sistemului, altii, mai indepartati, sunt alimentati cu energie solara, functionand prin radio. Ei dau temperatura, conditiile meteo, traficul, accidentele. Germania cheltuieste peste 460.000 de euro anual pentru a intretine fiecare kilometru de autostrada, de doua ori peste sumele cheltuite in SUA.

"Autobahn polizei", politia autostrazii, este serviciul cel mai des intalnit pe intreg traseul. Oamenii legii beneficiaza de masini mai rapide decat ale majoritatii celorlalti participanti la trafic. Masinile sunt dotate cu echipamentul standard al politiei: radio-emitatoare, girofaruri, computere, camere video, insa adevaratele calitati se afla ascunse sub capota masinilor. Pe langa o suspensie superreglata, pentru a face fata greutatii suplimentare a echipamentului, cateva nu au nici macar limitatoare electronice, care de obicei regleaza viteza maxima la 250 km/h. Ambulantele opereaza in 1.700 de autoateliere pentru reparatii si 36 de heliporturi. In mai mult de 80% din cazuri, atelierele mobile pot pune masina din nou in miscare sau o pot remorca pana la cel mai apropiat service, iar victimele accidentelor sunt preluate de la locul dezastrului in maximum 15 minute din orice punct de pe Autobahn.

Ale noastre

Pentru ca Romania sa se numere printre ele este nevoie de bani si timp, dar mai ales de vointa. In ciuda declaratiilor uneori sforaitoare ale oficialitatilor, nici macar pentru cei aproximativ 100 de km functionali din Autostrada Soarelui nu exista servicii competitive. Pe intreg parcursul acestui drum nu exista inca nici o benzinarie, nici un spatiu de odihna pentru soferi, ce sa mai vorbim de sisteme electronice de dirijare a traficului sau senzori conectati la centre de comanda... Practic, Romania construieste o autostrada noua de generatie veche.

Iar autostrazile si drumurile nationale sunt intens folosite. Potrivit directorului Directiei de Intretinere a Drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Florin Dascalu, autostrazile constituie 8% din drumuri. Iar aici se desfasoara 65% din trafic. Ideea este ca fundatia drumurilor a fost realizata demult, cand pe aici mergeau numai carute. Peste primul strat s-a turnat asfalt in numeroase randuri, dar fundatia a ramas aceeasi. Potrivit lui Florin Dascalu, directorul Directiei de Reabilitare a Drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor, traficul de pe uscat este impartit 80% pentru rutier si numai 20% pentru feroviar. Normal ca drumurile se uzeaza. In plus, pe aceste drumuri traficul devine din ce in ce mai agresiv. Tonajul creste, iar in multe zone nu se respecta limita de tonaj.

Pentru refacerea infrastructurii, Ministerul Transporturilor are in vedere pana in 2009 realizarea si refacerea a 1.485 km de drumuri, care vor costa circa 1.447 milioane de euro. La acestea se adauga 118 km de variante de ocolire, ce costa 260 milioane de euro. Programul national de autostrazi presupune realizarea a 560 km noi, care vor costa 4 miliarde de euro. Pe traseul autostrazilor se afla 157 variante de ocolire la un pret de 233 milioane de euro. Dupa realizarea acestor proiecte, drumurile noastre poate... vor fi mai bune.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe