Planul lui Hayssam, de la rapirea parlamentarilor la cea a jurnalistilor

Hayssam intentiona sa scoata din tara doua milioane de dolari, banii pentru recompensa, si sa-si scape firmele de sechestrul asigurator plasandu-le lui Munaf sau sotiei acestuia. Toate aceste planuri diabolice aveau un singur scop: spalarea banilor si exonerarea de raspundere penala.

Potrivit rechizitoriului intocmit de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ideea rapirii jurnalistilor romani din Irak i-a venit lui Hayssam in ianuarie 2005, dupa ce a urmarit la Al-Jazeera cazul jurnalistei Giuliana Sgrena.
In rechizitoriu este citat un martor, angajat in cadrul uneia dintre firmele lui Hayssam, caruia i s-a spus ca sirianul este mai agitat din cauza problemelor juridice pe care le are, dar ca acestea se vor rezlova in cel mai scurt timp deoarece inculpatul se pregatea sa intreprinda pentru Romania o actiune similara cu cea din Yemen, cand au fost eliberati marinarii romani.
Initial, Omar Hayssam intentionase sa organizeze rapirea unor parlamentari romani sau a unor oameni de afaceri influenti, avand de gand chiar sa se automutileze, folosind un cutit sau o arma de foc astfel incat sa se creada ca si-a pus viata in pericol pentru a salva viata ostaticilor.

Politicienii urmau a fi invitati in Irak de catre oficiali din aceasta tara, pentru a discuta despre recuperarea de catre Romania a datoriei de la Irak, si rapiti de Ibrahim Al Giuburi (cumnatul lui Mohammad Munaf) sau de membri ai tribului Kubeisi, implicati si in alte actiuni de rapire. Hayssam urma sa fie contactat de rapitori, care trebuia sa-i ceara o rascumparare de un milion de dolari pentru fiecare rapit, iar eliberarea urma sa fie conditionata de deplasarea lui Hayssam la Bagdad, pentru a negocia personal totul, si de plata banilor ceruti pentru eliberare.

Munaf, amenintat cu moartea daca nu-l ajuta pe Hayssam

Pentru operatiunea de rapire a jurnalistilor, Omar Hayssam avea nevoie de ajutorul lui Munaf, motiv pentru care i-a cerut acestuia sa se ocupe de detalii. Numai ca Munaf a refuzat, spunandu-i lui Hayssam ca fratele sau, Youssef, a fost impuscat in Irak si ca operatiunea este deosebit de riscanta. In aceste conditii, Hayssam l-ar fi amenintat cu atragerea lui intr-o ancheta penala, dar si cu moartea.
Munaf sustine ca l-a crezut capabil pe Hayssam de asa ceva, avand in vedere antecedentele sale: la inceputul anilor '90, sirianul ar fi contactat o grupare terorista cecena pentru a asasina un functionar al Ambasadei Siriei, care l-ar fi amenintat ca va divulga autoritatilor ca detine un pasaport fals, folosit pentru deplasari in Ungaria. In plus, Munaf a sustinut ca stia ca o persoana care l-a inselat pe Hayssam cu o suma de bani ar fi fost sechestrata in casa acestuia si, dupa ce ar fi fost batuta, ar fi fost fortata sa recunoasca fapta.

In aceste conditii, Munaf ar fi fost de acord cu planul rapirii, in conditiile in care ziaristii ar fi urmat sa fie sechestrati doar pentru doua-trei zile, cat ar fi durat sa fie achitata "rascumpararea", determinandu-l pe Hayssam sa le asigure apa minerala, cafea si posibilitatea de a face dus. Asa ca Munaf s-a ocupat de obtinerea vizei de Iordania, la 21 martie, iar a doua zi, pe cea pentru Irak, fiind sprijinit in demersul sau de ambasadorul Palestinei la Bucuresti, Fuad Bital, ajutat, la randul lui, de ambasadorul Iordaniei.

Recunostinta autoritatilor

Hayssam spera ca, invocand contributia sa in eliberarea marinarilor ostatici in Yemen si, ulterior, implicarea sa in rascumpararea ziaristilor romani rapiti in Irak, isi va dezvolta relatiile politice si de afaceri si va primi recunostinta autoritatilor romane, in special ale presedintiei.

Sirianul mai urmarea ca autoritatile judiciare romane sa ii deblocheze conturile pentru a putea plati sumele pretinse ca rascumparare, iar el sa transfere in strainatate doua milioane de dolari (bani din afacerile sale). Pentru ca autoritatile romane sa le piarda urma, banii urmau sa fie depusi in mai multe conturi deschise la banci de pe teritoriile mai multor state.
Costurile pentru organizarea rapirii, stabilite de Mohammad Munaf, Omar Hayssam si Ibrahim Al Giuburi, erau de 30.000 de dolari, in timp ce suma reala pe care Hayssam ar fi trebuit sa o plateasca gruparii de rapitori ar fi urmat sa se ridice la 200.000 de dolari. Diferenta de pana la doua milioane de dolari, care urma sa-i fie ceruta de rapitori drept rascumparare, trebuia sa fie depusa in strainatate in diferite conturi.

Omar Hayssam ar fi stabilit ca suma pe care rapitorii urmau sa o ceara ca rascumparare sa fie initial de patru milioane de dolari, pentru ca, in urma unor asa-zise negocieri, sa scada pana la doua milioane de dolari.

Pedeapsa ghidului jurnalistilor poate fi redusa la jumatate

Munaf ar putea beneficia de o reducere a pedepsei, avand in vedere informatiile legate de siguranta nationala a Romaniei si a Fortei Multinationale in Irak si necesare in identificarea si stabilirea faptelor penale comise de mai multi membri ai unor organizatii internationale de crima organizata si terorism.

Aflat in custodia autoritatilor militare americane din Irak, in arestul din Abu Ghraib (inchisoare aflata la 60 de kilometri de Bagdad), Munaf a fost audiat la 30 si 31 mai, cand i s-au adus la cunostinta, in prezenta aparatorului ales, invinuirile si punerea in miscare a actiunii penale. Anchetatorii romani sustin ca Munaf a fost cooperant si a raspuns de bunavoie la intrebari, nefiind exercitate asupra lui presiuni fizice sau psihice.

In perioada 19 - 21 mai, la sediul Unitatii de Crime Majore din Bagdad, au fost audiate mai multe persoane care au avut legatura cu rapirea: Al Giuburi Ibrahim, Al Qasir Salam, Omar Mahmoud, Samarai Hakim, Al Slemani Abedal Jabar, Al Amin Yousef si Omar Jasam. Ulterior, Curtea de Apel Bucuresti a cerut autoritatiilor judiciare competente din Statele Unite ale Americii extradarea lui Munaf, pentru a fi arestat preventiv in dosarul rapirii jurnalistilor.

Plasate lui Munaf, firmele urmau sa fie declarate investitii americane

Omul de afaceri sirian Omar Hayssam a incercat sa-si scape firmele de sechestru transferandu-le lui Munaf si facand presiuni pentru ca aceste afaceri sa fie inregistrate ca investitii americane, sustin procurorii.Fiind foarte ingrijorat de procedurile judiciare declansate impotriva lui la 4 noiembrie 2004, prin care era cercetat in mai multe dosare penale pentru inselaciune cu consecinte grave, spalare de bani, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, privatizare frauduloasa si altele, Omar Hayssam i-a cerut lui Munaf sa accepte ca unele societati si proprietati sa fie trecute formal pe numele lui. Explicatia era ca, fiind si cetatean american, Munaf le-ar fi protejat intr-o oarecare masura in fata masurilor asiguratorii ce puteau fi luate de catre autoritatile romane, pentru recuperarea prejudiciilor produse prin infractiunile de care este acuzat Hayssam.

Astfel, Omar Hayssam a cedat, in favoarea lui Mohammad Munaf sau a sotiei acestuia, Mohammad Georget, partile sociale care le avea la sase firme, din care doua aveau datorii de cateva miliarde de lei vechi la bugetul de stat, se arata in rechizitoriu.
Acestea erau Bucovina Entreprises SRL Vatra Dornei (specializata in productia de ape minerale), unde Munaf detinea 98 la suta din capitalul social, cu datorii la sfarsitul lui 2004 de aproape 9,6 ROL, Rio Bucovina Distribution SRL Bucuresti (profilata pe distributia de ape minerale), unic asociat fiind Mohammad Georget (sotia lui Munaf), Uno International Eximp SRL Nehoiu (specializata in inchirierea de terenuri imobiliare), detinuta in proportie de 90 la suta de Mohammad Munaf, Iapit Divers SA Bucuresti (profilata pe fabricarea constructiilor metalice), detinuta in proportie de 78,17 la suta de Munaf prin intermediul SC Uno International Eximp SRL si care avea datorii la stat de 1,6 miliarde de lei vechi, SC Eli Com SRL Maracineni (judetul Buzau) si SC Ifigenia Trading SRL Bacau (specializata in productia de tuburi si componente electronice), unde Munaf avea cate 90 la suta din actiuni.

Dupa trecerea firmelor pe numele lui Munaf si al sotiei acestuia, Hayssam a inceput sa faca presiuni asupra acestora pentru a trece afacerile ca investitii americane, care sa fie inregistrate la Camera de Comert Romano-Americana.O alta cale de a se sustrage raspunderii judiciare era, potrivit rechizitoriului, lichidarea de urgenta a afacerilor din Romania si plecarea definitiva in Dubai.
La inceputul anului 2005, problemele judiciare ale lui Hayssam s-au accentuat, acesta asteptandu-se sa fie arestat. Sirianul era ingrijorat si pentru ca nu reusise sa obtina punerea sa sub interdictie pe motiv de alienatie si debilitate mintala, cu desemnarea unui curator, bazandu-se pe diagnosticul de schizofrenie pus de sora lui Munaf, astfel incat sa fie declarat iresponsabil si sa scape de caracterul penal al faptelor imputate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe