La intrebarea „Vin americanii?“, raspunsul e „Nu“ si nici nu vor ajunge prea curind. Desi romanii mai sint influentati pe ici, pe colo de mirajul de peste Ocean, ei tind sa se dea dupa continentul pe care se afla.

Daca vrea sa se dezvolte, Romania nu poate face abstractie de influenta modelelor europene si americane in lume. Nu pentru toata elita politica insa, incercarile de a le ocoli aminind preluarea lor la momentul optim, sint eficiente. Pina una-alta, ele sint cele mai functionale si, din fericire, cele mai adaptabile realitatilor romanesti. Prin cele patru pagini din "Intelegi mai mult", "Cotidianul" isi propune prezentarea ponderii lor in diverse sfere ale societatii actuale romanesti. Sistemul politic, arhitectura, stilul de viata sau mass-media sint citeva dintre ele.

De la Pol Pot la melting pot

Transformarile prin care trece azi societatea romaneasca presupun si o redefinire a normelor si valorilor dupa care ne vom ghida. Ca de atitea ori in istorie, schimbarile paradigmatice, de structura de la noi poarta amprenta modelelor elaborate in alte culturi. De la originalul model suedez, propus la inceputul anilor 1990, pina la cel euro-atlantic care domina azi sfera publica autohtona, deceniul si jumatate scurs de la revolutie a insemnat si un joc de stabilire a panaceului social care sa ne scoata la limanul tranzitiei. Venita dintr-un sistem creat dupa model sovietic, "imbunatatit" apoi cu cel coreean, Romania traieste in prezent un moment istoric mult mai generos. Ea poate opta intre formule care si-au dovedit deja eficienta.

Avind in vedere insa influentele reciproce pe care modelul continental si cel transcontinental le au unul asupra celuilalt, romanii sint pusi in situatia de a prelua de fapt combinatii, cu diferite alchimii, ale acestora. In maniere mai mult sau mai putin reusit adaptate spatiului mioritic. Mai ramin, desigur, variantele protocroniste, periferice. Replica pentru ele o putem gasi in raspunsul dat de redactorii celebrului post de radio din capitala Armeniei unui ascultator care intreba, inainte de 1989, daca se poate comunism in Elvetia: "Se poate, dar ar fi pacat...".

Variante care nu se exclud

Subiectul propus nu e lipsit de riscuri. In primul rind, pentru ca, dincolo de diferente, de specificitati, Europa si Statele Unite au multe in comun. Apoi, exista mai multe Americi si mai multe Europe. Nemaivorbind ca si Romania suporta pluralul. In fine, creionind specificitatile celor doua modele, optiunea exclusiva pentru unul sau altul nu e foarte la indemina. Empire State Building sau Turnul Eiffel, San Francisco sau Londra, Ford sau Mercedes, BBQ sau pizza, Murdoch sau Berlusconi, Eminem sau Sex Pistols sint doar o parte a "contrastelor" care compun acest univers dilematic. Si totusi, in multe dintre cazuri, optiunea se face. Un model predomina.

Romania nu e conectata total nici la Europa de Vest, nici la SUA

Lucian Boia a terminat de scris o carte despre civilizatia occidentala. Istoricul roman vorbeste pentru "Cotidianul" despre natura relatiilor complexe dintre SUA si Europa de Vest.

Care sint diferentele dintre SUA si Europa occidentala?

Si Europa Occidentala, si SUA apartin de fapt aceluiasi spatiu de civilizatie. In ceea ce priveste SUA, ele sint efectiv izvorite din civilizatia vechiului continent, asa ca asemanarile sint cu siguranta mult mai numeroase decit deosebirile. Europa este un spatiu diversificat, ale carui trasaturi culturale se configureaza treptat, de-a lungul secolelor. Un spatiu de afirmare a libertatii, a individului si a individualismului, in care predomina o tentatie cuceritoare, in toate domeniile, incepind cu stiinta si terminind cu marile imperii coloniale, care, intr-o vreme, erau tipice Europei. Acestea sint trasaturile vechiului continent, pe care America le preia si le amplifica. Cred ca sint cam aceleasi elemente ideologice, mentale pe care le intilnim in cultura Europei Occidentale, dar in SUA sint mult mai accentuate, iar contrastul e mai frapant.

Avem acolo, pe de o parte, libertatea, dar si persecutarea celorlalti. Fraternitatea, dar si un anume dispret fata de ceilalti. SUA e o societate mai democratica decit tarile din Europa Occidentala, dar, in acelasi timp, si mai putin democratica decit Europa Occidentala. Societatea americana a fost ierarhizata pe criterii etnice si rasiale, categoria cea mai favorizata raminind, cum se stie, albii protestanti. Pe de alta parte, americanii sint inventatorii corectitudinii politice. Fractura sociala si rasiala se mentine si astazi. A se vedea exemplul de la New Orleans. Sigur ca aceste clivaje exista si in Europa de Vest, dar nu atit de accentuate ca in SUA. In State se pot edita carti in care se fac cercetari, nu stiu cit de fundamentate, privind capacitatea intelectuala a diverselor grupuri rasiale. Concluziile la care au ajuns unii cercetatori sint foarte ierarhizate; negrii, spre exemplu, sint creditati cu un indice de dezvoltare intelectuala care este mult sub nivelul albi.

In Europa de Vest nu stiu daca vreo editura ar publica asemenea carti. Statele Unite ramin, de departe, tara occidentala cea mai religioasa. In Europa de Vest, nu mai auzim un presedinte de stat care sa il invoce pe Dumnezeu. Politica internationala a SUA are, la rindul ei, accente mesianice. America isi apara interesele, dar, in acelasi timp, se considera investita cu misiunea sacra de a face binele. In sensul asta, americanii sint ultimii cruciati. E singura tara occidentala care mai aplica pedeapsa cu moartea, pornind de la o judecata de tip sever-moral. SUA e o tara extrem de materialista, care crede enorm in bani, dar si una idealista, care crede enorm in principii. Aceste contraste nu impiedica insa sistemul american sa functioneze extraordinar de bine, combinind o putere centrala solida cu o descentralizare, la rindul ei, foarte accentuata.

Romania e mai bine conectata la modelul european-occidental sau la cel american?

Eu as spune ca nu e conectata total nici la unul, nici la altul. Pentru simplul motiv ca civilizatia Europei rasaritene este, istoriceste, pur si simplu altceva decit cea apuseana. Modelul la care ne-am raportat multa vreme a fost cel al Europei Occidentale. In ultima vreme, America tinde sa devina un model important, poate chiar modelul principal pentru Romania, fiindca SUA e primul model nu numai pentru Romania, ci pentru lumea intreaga. Mi-e greu sa masor de cine e mai apropiata. Sigur ca Romania e mai apropiata de Europa de Vest, dar si Europa de Vest preia mult din SUA.

Ce e mai usor de sesizat in Romania: anti-europenismul sau anti-americanismul?

Nu stiu daca aceste doua fenomene se manifesta masiv in Romania. Impresia e ca Romania admira acum foarte mult SUA. Franta, cindva admirata, a pierdut mult din simpatie. SUA sint acum mai admirate de un numar mai mare de romani, dar s-ar putea sa fie si mai antipatizate de un numar mare de romani.

Traim ca europenii si visam ca americanii

La intrebarea "Vin americanii?", raspunsul e "Nu, si nici nu vor ajunge prea curind". Desi mai sintem influentati pe ici, pe colo, de mirajul de peste ocean, tindem sa ne dam dupa continentul pe care sintem.

Chit ca e vorba de educatie, politica, afaceri sau mass-media, sintem 90% europeni. Ba chiar, in anumite domenii, influenta SUA trebuie cautata cu lupa. Asta cu toate ca pe plan mondial exista o hegemonie americana. Ironic, am preluat de la europeni pina si consumul pe banda rulanta de lungmetraje hollywoodiene.

Import media cu improvizatie

"Am plecat acum 15 ani de la un singur program cu doua ore de emisie, iar acum avem 70 de canale. E limpede ca in perioada asta nu au avut cum sa apara atitia specialisti", explica Ralu Filip, presedintele Consiliului National al Audiovizualului (CNA) de ce media autohtona a importat modelele din afara mai mult ca in alte domenii. Influenta americana in media autohtona este evidenta in filmele hollywoodiene difuzate de posturile romanesti, de cele trei televiziuni de stiri dupa modelul CNN si de formatele talkshowurilor copiate dupa Jay Leno sau Larry King.

"Pot sa spun ca domina filmele americane, ca emisiunile de divertisment au formatele cumparate din afara, dar sint adaptate in Romania si ajung la vulgaritate, scandaluri si sex. Stirile de la noi sint departe, in mod evident, si de modelul european, si de cel american. Acolo nu gasesti stiri despre prietena nu stiu carui fotbalist sau reporteri afectati cum sint cei romani, care isi regizeaza propriile transmisii. Altfel spus, noua ne lipseste relatarea sobra a faptelor si sintem impinsi mai mult catre relatarea opiniilor", spune Filip. Yves Llorca, presedintele biroului din Romania al Agentiei France Presse, este mai optimist decit presedintele CNA si crede ca presa romaneasca urmeaza mai degraba un tipar european decit unul american. "Media din Romania s-a deschis spre tarile vecine si inspre Uniunea Europeana. Aceasta evolutie este tipic europeana. In afara de citeva ziare nationale mari, presa scrisa din SUA sufera de un puternic etnocentrism, interesindu-se prea putin de ceea ce se intimpla in afara granitelor", spune Llorca.

Proba impusa a invatamintului

In materie de invatamint universitar, institutiile romanesti se orienteaza inspre modelul european, fiind in majoritate semnatare ale tratatului de la Bologna. Cu toate acestea, in afara sistemului de credite transferabile, putine etape ale conventiei au fost implementate in Romania. Studentii aleg la rindul lor de cele mai multe ori universitatile europene atunci cind decid sa urmeze cursuri in afara tarii. Dintr-un total de 105 studenti care au beneficiat in acest an de burse acordate prin Oficiul National de Burse de Studii in Strainatate, numai 7 au ales SUA, restul orientindu-se cu precadere spre spatiul european.

"Proximitatea spatiala si traditia invatamintului sint argumentele celor care aleg Europa", spune Mihaela Costache, presedintele ONBSS. "Exista totusi un miraj al Statelor Unite pentru multi studenti din cauza unei aplecari a acestui sistem inspre cercetare si dezbateri", apreciaza Cosmin Bodescu, student si membru al Senatului Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. SUA aloca invatamintului mai multi bani decit UE, atit din bugetul federal, cit si din cel al statelor componente. Cu toate acestea, universitatile de peste Ocean obliga studentii sa-si finanteze in intregime scolarizarea, lucru care face cu atit mai putin viabil un proiect similar in Romania.

Dreptul se ia dupa nemti

Faptul ca, din punctul de vedere al sistemului juridic, Romania e mai apropiata de UE decit de SUA, se vede cu ochiul liber: in procesele penale, ei au jurati si judecatori, noi, doar judecatori. In Romania, jurisprudenta are un rol de indrumare, pe cind in Anglia si SUA se aplica regula precedentului. Pentru chestiuni de constitutionalitate, americanii apeleaza la Curtea Suprema, integrata in sistemul juridic. La noi, ca si in UE, exista Curtea Constitutionala, care este separata total de ordinul judecatoresc. "Osatura sistemului juridic este continentala, de drept romano-germanic: ne bazam pe legea scrisa, nu pe precedent, lege a carei redactare e guvernata de idei abstracte, generale, spre deosebire de anglo-saxoni, care au articole in care incearca sa enumere toate ipotezele posibile", afirma Corneliu Liviu Popescu, conferentiar la Facultatea de Drept. Exista insa legi de inspiratie americana, ca si cea privind piata de capital sau procedura falimentului. Noul proiect de cod civil este foarte similar cu cel din Quebec, deci preluam influente americane filtrate prin dreptul continental.

Arhitectura compacta si europeana

La prima vedere, dezvoltarea zonelor rezidentiale din suburbiile romanesti pare "made in USA". Nu e insa asa, explica arhitectul Alexandru Pintilie. "Ca si in Europa, suburbiile noastre vin in completarea organica a orasului sau zonele industriale aferente lui devin rezidentiale. In SUA, lucrurile stau altfel: suburbiile nu se dezvolta compact, ci rasfirat, de-a lungul autostrazilor". Exista si o diferenta teoretica la nivelul urbanismului: cel american e orientat spre pragmatism, in timp ce in UE si la noi predomina cel ideologic. Trei categorii de cladiri se construiesc cel mai mult dupa ’89: de locuire, de birouri si centre comerciale. "Ultimele se fac din ce in ce mai bine la noi, dar sint apatride ca influenta, din cauza formatului tehnicist si a materialelor", e de parere arhitectul Eugen Panescu. In schimb, adauga el, "inspiratia americana se vede la nivelul centrelor americane, majoritatea fiind proiecte-tip".

Verde de Micul Paris

Din cauza aderarii la Uniunea Europeana, politicile de mediu trebuie aliniate acquis-ului comunitar, asa ca apropierea de vechiul continent e evidenta. Oficialii UE au constatat insa ca stam satisfacator in privinta legislatiei primare, dar slab la cea secundara. Dupa parerea lui Dan Manoleli, profesor universitar la Departamentul de Ecologie, Universitatea Bucuresti, "ce nu functioneaza bine este conservarea naturii, dar UE nu a semnalat acest lucru. Acest subiect este o prioritate majora, tocmai pentru ca nu beneficiaza de o perioada de tranzitie". Influentele americane sint aproape invizibile.

Sefa directiei "Conservarea naturii, biodiversitate si biosecuritate", Adriana Baz, confirma ca in acest domeniu "nu se poate vorbi despre inspiratii din SUA decit in sensul ca urmarim aceleasi obiective si aplicam aceleasi principii universal valabile". In probleme de mediu, americanii au citeva institutii care ar trebui luate drept exemple, dar care sint ignorate. Unul dintre acestea este "serviciul national pentru parcuri, independent si functionind pe linga guvernul federal. La noi, ministerul deleaga responsabilitatea administrarii ariilor protejate, dar nu dispune de un organism pentru controlul gestiunii lor", puncteaza Dan Manoleli.

Perfuzia cu cultura

SUA nu detin o politica definita formal in cazul culturii. In schimb, au politici. Criticii lor se pling de faptul ca, spre deosebire de europeni, care sustin financiar proiecte profund avangardiste, critice din punct de vedere politic si analitice, SUA tind ca, pe baza unui consens democratic, sa promoveze produsele care cadreaza cu gustul maselor. Influenta preponderenta in cazul Romaniei este exercitata de Europa, iar acest lucru e evident in cazul organizarii Institutului Cultural Roman.

"Ca model, aceasta institutie are doua surse de inspiratie: cea franceza, conform careia directorul Institutului face numirile de directori la organismele aferente din strainatate, si cea britanica, potrivit careia finantarile se obtin trecind prin boarduri si concursuri", detaliaza Horia-Roman Patapievici. Totusi, influenta SUA e semnificativa in cel putin trei domenii: "cultura populara contemporana americana, pe care noi am descoperit-o mai tirziu decit vesticii, romanul romanesc, care se inspira din Hemingway si Faulkner, si pictura, de exemplu, expresionismul abstract, pe care l-am preluat insa prin intermediul occidentalilor", afirma Dan Grigorescu, profesor de literatura comparata la Universitatea Bucuresti.

Consumam haotic si putin

Antropologul Vintila Mihailescu este de parere ca in Romania consumul nu are inca un stil european sau american, acesta fiind practic cel care "ne mondializeaza" in cea mai mare masura. "Imaginile despre 'lumea veche>> si 'lumea noua>> sint inca prea noi si confuze pentru romani", spune antropologul. In opinia lui Mihailescu, consumul romanesc este mai degraba unul "pradalnic, pe masura capitalismului nostru de tranzitie. Practicam un consum de tip simbolic, in care se vinde si se cumpara imagine; o imagine a bunastarii 'occidentale>>, fara prea mare diferenta de continente". Cu toate acestea, conform unui studiu GfK publicat recent, procentul romanilor care intentioneaza sa consume mai mult in viitorul apropiat este de numai 24%, in comparatie cu tendintele vest-europene (39%). Acest procent este totodata inferior si cifrelor furnizate de restul tarilor est-europene.

Tensiune politica americana

Sistemul politic romanesc este in mod clar influentat de modele din Europa occidentala continentala, este de parere analistul politic Cristian Pirvulescu, presedintele Pro Democratia. Insa nu de toata Europa, ci doar de tari precum Franta, Germania, Spania si Belgia. "Este evident ca Europa occidentala a influentat modelul constitutional al Romaniei. Constitutia are foarte multe influente din sistemul belgian. Dar si modelul francez este foarte prezent. Totusi, puterea prezidentiala nu este configurata dupa modelul francez, ci este o combinatie originala. In ceea ce priveste controlul parlamentar asupra presedintelui in chestiunea declansarii anticipatelor, se poate spune ca e de inspiratie maghiara. In Adunarea Constitutionala din 1991 a fost propunerea unui deputat maghiar", a explicat Pirvulescu. Acesta a amintit o tentativa americana de influentare a sistemului de vot prin introducerea uninominalului. Totusi, actualul sistem electoral este tot de inspiratie europeana. "E greu de spus ca exista influente ale modelului politic anglo-american", a conchis presedintele Pro Democratia. Profesorul Ian David Lublin contracareaza aceasta opinie, remarcind ca "dezbaterile pe teme politice sint la fel de agitate si aprinse in SUA si in Romania. A doua este ca aveti, ca si noi, un presedinte puternic si un parlament puternic. Doar ca in Romania granita dintre aceste doua puteri e neclara, pe cind in SUA este foarte clar delimitata".

Brandul de SUA si votul de UE

Vechiul continent e cel mai democratic, in timp ce noul continent le ia ochii romanilor cu produsele sale. Chiar daca nu sintem suficient de bine informati, atit SUA, cit si UE au parte de o cota ridicata de incredere din partea romanilor.

Fata de alte natiuni, romanii sint mult mai convinsi ca intrarea in UE le va aduce democratia in tara, aproape jumatate dintre cei intervievati exprimind aceasta opinie. Pentru majoritatea respondentilor, UE inseamna, inainte de orice, libera circulatie a persoanelor.

Cu toate statele inainte

De globalizare insa se feresc: 40% dintre romani afirma ca au sentimente pozitive fata de cuvintul respectiv, 25% ii asociaza sensuri negative si restul nu raspund la intrebare. Din acest motiv ne situam intre primele cinci tari in materie de non-raspunsuri la interogatia in cauza, alaturi de maltezi, bulgari, lituanieni si letoni. Paradoxul intervine in privinta increderii romanilor in Uniunea Europeana: cu toate ca avem un nivel redus de cunostinte, raminem poporul care pariaza cel mai mult pe UE. Pe de alta parte, cele mai noi temeri care ii incearca pe romanii care contempla integrarea se refera la dificultati privind agricultura, crizele economice si pierderea beneficiilor sociale. Toate acestea sint demonstrate de Eurobarometrul din primavara lui 2005.

Consumatorii se americanizeaza

Daca vechiul continent e garantul democratiei, SUA exercita atractie prin produsele pe care le pune pe piata. Conform unui studiu efectuat de Daedalus Consulting, America ocupa un loc in aproape orice top trei alcatuit de romani, fie ca e vorba de produse electronice sau de medicamente. Fascinatia exercitata de americani este atit de mare incit induce perceptii eronate: cu toate ca pe noul continent telefonia celulara este mai slab dezvoltata decit pe cel vechi, romanii considera ca SUA sint cele mai performante in termeni de telecomunicatii si de servicii de telefonie mobila. Mai mult, America pare a fi paradisul consumatorului, romanii considerind ca sistemul din SUA este cel mai bun la cel putin trei niveluri: politic, de protectie sociala si de servicii medicale. Raminem insa narcisisti: la capitolul sistem de invatamint, potrivit respondentilor, Romania e pe primul loc, urmata de SUA. Acestora li se conced insa cea mai buna activitate de cercetare/stiintifica. Singurul dezavantaj al americanilor este ca sint apreciati ca si cel mai politienesc stat de catre 43% dintre cei intervievati.

Romania a ales Pax Americana

Primul discurs prezidential al lui Basescu a marcat trecerea de la axa Paris-Berlin la "rivala" Londra-Washington. Cit de proeuropeni am ramas si cit de proamericani reiese din actiunile diplomatice de dupa alegeri.

Obiectivele strategice fundamentale ale politicii externe, stabilite de Programul de guvernare 2005-2008, sint doua: aderarea la UE si utilizarea calitatii de membru deplin al NATO pentru a preveni amenintarile de securitate de la frontiera de est. La Moscova, Traian Basescu a pus in discutie amplasarea de baze NATO pe teritoriul Romaniei, securizarea Marii Negre si dezvoltarea unui parteneriat energetic. La Washington, dupa presedintele american George Bush, Basescu s-a intilnit cu Donald Rumsfeld, secretarul Apararii si "creierul" politicii externe americane.

Preferinta pentru parteneriatul special cu SUA a fost subliniata si prin vizita la Tony Blair, aliatul traditional al SUA. Vizitele efectuate ulterior in Germania si Italia au avut scopul sa asigure Europa de interesul vital pe care il acordam integrarii in UE. Ele au mai redus din intensitatea criticilor tarilor europene, deranjate de pozitia proamericana a Romaniei.

De partea americanilor

Romania a sprijinit SUA in razboiul din Irak. Pe masura ce toate celelalte puteri isi mentineau tonul critic, sau unii aliati, precum Spania, isi anuntau retragerea trupelor din Irak, Romania si-a respectat angajamentul fata de americani.

SUA sint interesate sa aiba liber acces si control la rezervele energetice uriase din Marea Caspica si Marea Neagra. Revolutiile "portocalii" din Georgia si Ucraina au fost intens sprijinite de americani. Cele doua tari sint esentiale pentru controlul "coridoarelor" de tranzit al conductelor de petrol si gaze. Traian Basescu a precizat clar: "Tarile care au o prioritate la Marea Neagra sint Statele Unite si aliatul lor constant, Marea Britanie. (...) Marea Neagra este o zona de intersectie a trei extrem de importante regiuni: Orientul Apropiat, tarile fostei Uniuni Sovietice si Uniunea Europeana, care incepe de la frontiera noastra." ("Curentul", 2005, interviu). Inclusiv "puseul" presedintelui Romaniei de a participa la "atacurile preventive" subliniaza fara echivoc ca sintem de partea unei politici externe americane de tip neorealist.

Diplomati pro-americani

Realismul este o teorie din relatiile internationale care statueaza ca pacea si securitatea pot fi obtinute numai prin raport de forta. Criteriile in baza carora MAE va selecta cei 35 de tineri diplomati sint, din punct de vedere teoretic, neorealiste. Pentru profilul Relatii internationale, bibliografia cuprinde Constitutia SUA si sistemul politic american, politica externa americana si, covirsitor, cartile unor autori britanici sau americani neo-realisti. Ministrul Mihai Ungureanu si-a afirmat deschis, intr-un interviu in "Die Zeit", orientarea inspre aceasta teorie.

Noul continent domina piata ideilor globale

Pina in 1989, modelul american era cunoscut in Romania mai ales pe baza unor surse franceze. Unii autori il priveau pozitiv, de pilda Jean-Jacques Servan-Schreiber, Guy Sorman, in timp ce altii, ca "Le Monde Diplomatique", dar nu numai, denuntau ceea ce le parea un imperialism aproape, daca nu chiar la fel de primejdios precum cel sovietic.

Democratie made in USA

Revolutiile din 1989, cu al lor ethos al societatii civile, au accentuat dimensiunea libertatii ca vector principal al unei societati deschise. Imi amintesc de o interventie a lui Adam Michnik, la o conferinta in 1991, cind el sublinia semnificatia Revolutiei Americane pentru cladirea modernitatii politice pe temeiul individualismului civic. Ideea Marii Republici, insistenta pe un guvernamint autolimitat, dreptul inalienabil la urmarirea fericirii au devenit teme tot mai influente dupa 1990. Au existat si exista numeroase rabufniri de antiamericanism, nu o data motivate de ignoranta, de graba de a lipi etichete si chiar de gelozie nemarturisita.

Dincolo de eticheta

In genere, ma feresc de generalizari de genul "America este...". Exista o America la New York, alta la Los Angeles. Una a suburbiilor, alta a marilor metropole. Exista America marilor orchestre si a galeriilor de arta din New York si San Francisco. In momentul in care revistele culturale si politice americane ori anglo-saxone domina piata ideilor, se nasc in Europa de Vest sentimente de frustrare. La fel in ceea ce priveste universitatile. Un recent sondaj international publicat in "The Economist" arata ca, din cele 20 de universitati de virf ale lumii, 18 se afla in SUA, Harvard ocupind primul loc, celelalte doua fiind Oxford si Cambridge. Este deci firesc ca, in acest univers globalizat valorile unei societati dinamice, desi previzibil imperfecte, sa fie cele care provoaca cea mai puternica atractie, in Romania si nu numai.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.