Ministerul Justitiei acuza Curtea de Apel Bucuresti ca a facut o gafa in cazul extradarii lui Munaf

Extradarea unuia dintre cei doi invinuiti din dosarul rapirii ziaristilor romani, Mohammad Munaf, s-a oprit ieri la Ministerul Justitiei. Si asta in conditiile in care, luni, magistratii Curtii de Apel Bucuresti hotarasera ca Munaf trebuie extradat in Romania, avand in vedere ca acesta se afla in custodie americana in inchisoarea Abu Ghraib din Irak. Nu este exclus ca anchetatorii, care trebuie sa finalizeze dosarul rapirii pana la 3 octombrie a.c., cand expira mandatul de arestare a lui Omar Hayssam, sa ceara extradarea din motiv pur procedurale.

Recent, cererea de extradare a lui Munaf a ajuns, conform legilor in materie, la Ministerul de Justitie, ne-a declarat Florin Razvan Radu, director al Directiei Drept International, Cooperare Judiciara si Afaceri Juridice Externe in aceasta institutie. Ministerul, ne-a mai declarat directorul Directiei Drept International, este cel care analizeaza, in prezent, cererea de extradare, conform unei conventii de extradarea semnate de Romania si Statele Unite in 1924 si a conventiilor ONU privind extradarea cetateanului romano-americano-irakian Mohammad Munaf.

Reprezentantul Ministerului, Razvan Radu, ne-a mai declarat ca cererea de extradare este confidentiala pana in momentul in care reprezentantii SUA vor lua act de continutul acesteia. Mai mult, Razvan Radu nu ne-a putut preciza perioada in care Ministerul de Justitie din Romania va lua o decizie in privinta extradarii lui Munaf. Mai mult, directorul din Ministerul de Justitie considera scurgerea unor informatii de la Curtea de Apel Bucuresti ca fiind o gafa a magistratilor, in conditiile in care procedura de extradare este, in acest moment, secreta.

Munaf trebuia sa se intoarca cu ziaristii

Inca de la intoarcerea celor teri ziaristi din Irak, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanessian, procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au solicitat Statelor Unite ale Americii extradarea omului de afaceri Mohammad Munaf. Acesta din urma, aflat in prezent in custodie americana, a pregatit plecarea in Irak, fiind si ghidul celor trei ziaristi. Este al doilea om implicat in dosarul rapirii, fiind acuzat ca a initiat, finantat si coordonat operatiunea de rapire, fiind invinuit si de evaziune fiscala in Romania. El a ramas in custodia fortelor americane din Irak, dupa ce a fost eliberat din captivitate, impreuna cu cei trei ziaristi.

Imediat dupa eliberarea celor patru ostatici, Munaf trebuia sa ajunga in Romania, dar a fost retinut de catre autoritatile americane care-l banuiau si de alte acte de terorism, precum si de finantarea unor grupari teroriste. Dupa cum se stie, Munaf incercase sa-i cazeze pe ziaristi la un fost student in Romania care-i datora 5.000 de dolari, pentru a-i tine 5-7 zile. Ulterior, Hayssam decide ca, prin cunostinte si rude, sa duca la indeplinire programul de simulare a rapirii, crearea alibiului si sa plece in Irak sa aduca ziaristii.

Retinut de americani, dupa eliberarea ziaristilor

La 28 martie a.c. are loc rapirea celor patru cetateni in jurul orei 19,30, ora Bagdadului, in Cartierul Universitatea din Bagdad. Pe 22 aprilie, pentru prima oara, gruparea s-a autoidentificat sub titulatura Muadh bin Jabel si a dat un ultimatum de patru zile autoritatilor romane, in vederea retragerii trupelor romanesti din Irak. In caz contrar, ostaticii urmau sa fie executati, incepand cu 26 aprilie 2005, ora 17,00, ora Bagdadului.

Pe 28 aprilie, negociatorul roman insista pentru eliberarea lui Marie Jeanne Ion cu argumente religioase. In data de 23 mai Mohammad Munaf este preluat in cursul diminetii de politia militara americana. Cei trei cetateni romani sunt imbarcati in aeronava speciala care decoleaza din Bagdad. La scurt timp dupa aducerea ostaticilor in tara, procurorii Parchetului General le-au luat acestora declaratii si au asteptat admiterea cererii de extradare a lui Munaf.

Ministerul Justitiei va demara procedura de extradare

Conform legii romane de extradare, in cazul in care "Ministerul Justitiei din Romania primeste o cerere de transferare din partea unui resortisant roman condamnat intr-un alt stat, instiinteaza despre aceasta cerere autoritatea centrala din statul de condamnare, careia ii solicita totodata informatiile. (...) Indata ce Ministerul Justitiei primeste declaratia de consimtamant de la statul de condamnare, transmite documentele procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel competenta, care, la randul sau, sesizeaza curtea de apel pentru ca aceasta sa recunoasca hotararea straina si sa o puna in executare. (...) Autoritatile judiciare competente in proceduri sunt Curtea de Apel Bucuresti si parchetul de pe langa aceasta."

Ca si in cazul ucigasului lui Teo Peter, americanii nu-si extradeaza propriii cetateni

Chiar daca sunt mai degraba mai multe diferente decat similitudini, cazul puscasului marin Cristopher Van Goethem care a socat la sfarsitul lui 2004 a fost un exemplu al modului in care autoritatile romane au incercat extradarea unui cetatean american. Cu toate eforturile depuse, Van Goethem nu a fost extradat nici pana in ziua de astazi, numai ca procesul puscasului se afla intr-o faza avansata.

Romania nu a retras, in dosarul uciderii basistului de la Compact, Teo Peter, nici pana astazi cererea de extradare a puscasului american. Departamentul de Stat al SUA este singurul care poate decide ridicarea imunitatii diplomatice a lui Van Goethem si o eventuala extradare pentru a fi judecat de Justitia romana.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe