„Evenimentul zilei” incearca sa raspunda la cele mai apasatoare intrebari ale acestor zile, in cel mai ploios an din ultimele doua secole

Inundatiile din ultimele zile au fost provocate de diverse cauze. Unele naturale, dar exista si cauze care puteau fi preintampinate. Specialistii hidrologi sustin ca este vorba, in primul rand, de un factor obiectiv, si anume faptul ca 2005 a fost cel mai ploios an din ultimii 200 de ani.

Record de precipitatii in Constanta

Meda Georgescu, de la Administratia Metrologica, spune ca ieri s-a inregistrat una dintre cele mai mari cantitati de apa "de care am eu cunostinta". Este vorba despre 222 litri pe metru patrat la Biruinta, judetul Constanta, la orele pranzului.
Ea sustine ca prin rotirea norilor in zona Marii Negre si a umezelii astfel obtinute s-au creat cantitati mai insemnate de precipitatii decat de obicei. Specialistul explica insa ca nu a fost facut un raport cu date statistice despre cele intamplate in ultimele zile. Totusi, deja se stie ca, in comparatie cu inundatiile din anii ‘70, precipitatiile din acest an au fost mult mai mari.

Cauze - Natura isi face de cap, dar si oamenii o ajuta

Una dintre cauzele aduse in discutie este asa-numita incalzire globala, dar aceasta nu este unanim acceptata de specialisti. Cercetatorii de la Universitatea "Babes-Bolyai" spun ca inca nu se poate spune daca intr-adevar avem de-a face cu un astfel de fenomen. La randul lor, cei de la Administratia Nationala de Meteorologie afirma: "Constituie o mare provocare stiintifica identificarea asa-numitilor factori interni sau antropogeni (schimbarea compozitiei atmosferei ca urmare a efectului cresterii gazelor cu efect de sera)".
In schimb, profesorul Mircea Dutu, rectorul Universitatii Ecologice din Bucuresti, spune ca "o astfel de manifestare a vremii, cu sase valuri de ploi, pentru prima oara in Romania, dar nu si in Europa, prevesteste inceputul schimbarilor climatice caracterizate prin fenomene meteorologice extreme".

Incalzirea vremii

Profesorul Dutu aduce ca dovada faptul ca aceste fenomene sunt provocate de incalzirea planetei, intre 1910 si 2000 temperatura medie globala a crescand cu 0,6 grade Celsius, iar, spre comparatie, ultima epoca glaciara s-a sfarsit in urma unei cresteri de 4 grade C.

Diferenta este ca incalzirea de atunci s-a produs in cateva mii de ani, in timp ce cresterea actuala de temperatura are loc in sute de ani". El spune ca exista pronosticuri ale oamenilor de stiinta care indica faptul ca pana in 2100 va avea loc o incalzire cu 2,5 pana la 4 grade C.

Efectul de sera se explica prin faptul ca dioxidul de carbon, metanul si alti poluanti se ridica in atmosfera inalta si creeaza o patura care lasa radiatiile solare sa treaca spre pamant, dar, dupa ce acestea sunt reflectate de scoarta, stratul de gaze format nu mai permite intoarcerea lor in spatiu. "Romanii trebuie sa fie constienti ca lucrurile ce se intampla acum reprezinta doar inceputul schimbarii vremii", mai spune profesorul Mircea Dutu.

Ne "ard" combustibilii fosili

Un raport al Fundatiei Terra Mileniului 3 atrage atentia ca schimbarea climei se datoreaza si utilizarii excesive si ineficiente a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale). Potrivit sursei citate, la o crestere medie a nivelului oceanelor, pana in 2050 aproximativ 50-80 milioane oameni risca sa fie afectati direct de inundatii (88-241 milioane pana in 2080). In raport se arata ca orase precum Alexandria, Banjul, Tianjin, Jakarta si Bangkok vor fi scufundate total sau partial. De asemenea, se va ajunge la disparitia unei patrimi din speciile Pamantului si se vor desertifica tari intregi.

"Oamenii au amplificat efectele inundatiilor"

Profesorul Sabin Badarau, de la Catedra de Stiintele Vietii si Pamantului din cadrul Universitatii "Babes Bolyai", spune ca in afara de cauzele naturale ale inundatiilor, si anume ploile masive din Romania, este vorba si despre faptul ca "oamenii au amplificat efectele". El spune ca, in primul rand, infrastructura este la pamant. In acelasi timp s-a construit haotic si in zone unde se stia ca ar putea avea loc inundatii, de exemplu pe raul Lunca din Moldova. Badarau spune ca, in mod normal, constructiile ar fi trebuit aprobate dupa studii prealabile, lucru care nu s-a facut. Un alt motiv important il constituie defrisarile masive.

Din cauza acestora, raurile erodeaza si apoi urmeaza inundatii. Profesorul clujean da ca exemplu raul Mures care in secolul al XIX-lea era navigabil, dar acum, din cauza defrisarilor din ultimul secol, provoaca inundatii.

Defrisarile aberante rup echilibrul

Profesorul Badarau afirma ca ar trebui creat un echilibru in economia romaneasca: "Fiind o tara nedezvoltata si cu o economie slaba, exportam lemnul. Defrisam padurile si apoi ne trezim cu inundatii. Daca nu se va rezolva aceasta chestiune, nu se va putea face nimic". El da ca exemplu situatia din jurul Clujului, unde chiar daca ROMSILVA nu recunoaste "dispar paduri in fiecare an". In acelasi timp, el sustine ca infrastructura trebuie imbunatatita.

Planuri pentru inundatii, facute dupa ureche

Profesorul Badarau spune ca la inceputul anilor ,90 au fost realizate asa-numitele PUG (planuri de urbanism general). "S-au cheltuit o gramada de bani pentru a se efectua studii despre prevenirea inundatiilor. Acestea sunt facute insa dupa ureche. Sunt realizate la un nivel execrabil. In mod normal, exista la primarii, dar sunt inutilizabile", precizeaza el.

"Vor fi mutatii de populatie"

Specialistii in domeniu se tem sa dea prognoze despre ceea ce se poate intampla. Profesorul Badarau spune ca daca intr-adevar este vorba de o incalzire globala, atunci efectele pot fi devastatoare. El afirma ca toate orasele care se afla la mare sau ocean pot fi distruse: "Se pot crea problemele imense din aceasta cauza. Vor fi mutatii de populatie, de orase". El afirma insa ca despre "schimbarea climei nu se stie nimic exact, dar exista mai multe scenarii". Conform altor specialisti, exista pericolul tornadelor, fenomen care fost resimtit in acest an si in Romania, dupa ce in 2002 si 2004 au existat sporadic astfel de evenimente climatice. Numarul tornadelor s-a inmultit si in Europa in acest an. Totodata, se preconizeaza cresterea precipitatiilor ca urmare a incalzirii globale. Alte scenarii anticipeaza ca trecerea de la anotimpul cald la cel rece va fi din ce in cea mai brusca, putandu-se vorbi in viitor doar de doua anotimpuri.

Ce zic strainii: Ploile diluviene din Romania au legatura cu uraganul Katrina!

Violenta deosebita si numarul neobisnuit de mare al uraganelor care au lovit in ultima vreme Statele Unite si al inundatiilor care au devastat Europa in acest an i-au determinat pe multi sa faca o legatura intre natura dezlantuita si fenomenul de incalzire globala. "Exista un consens general privind schimbarile climatice si uraganele: furtunile tropicale nu vor fi neaparat mai frecvente, ci vor deveni mai puternice.

In timp ce oceanul si circulatia atmosferica reprezinta motorul uraganului, caldura este combustibilul acestuia. Pentru a se forma un uragan, temperatura oceanului trebuie sa fie de 26 de grade C la o adancime de 50 de metri", arata Ruth Curry, cercetator la Institutul Oceanografic Woods Hole. "Temperaturile de suprafata in toate zonele tropicale sunt cu cateva grade mai mari. Acest lucru este cauzat de incalzirea globala", apreciaza specialistul american.

Potrivit ziarului "Los Angeles Times", care citeaza Administratia americana Oceanica si Atmosferica, "activitatea ciclonica din Atlantic a fost mai intensa decat normalul in noua din ultimii 11 ani". In august, agentia a crescut prognozele de furtuni tropicale de la 18 la 21, dintre care 11 uragane, situatie care face din anul 2005 unul dintre cele mai violente sezoane ciclonice inregistrate vreodata.

"Jet stream", marele vinovat

Ziarul "New Zealand Herald" face o legatura intre violenta uraganului Katrina si inundatiile catastrofale din Europa de Sud-Est. Plecand de la ploile diluviene din sud-estul Europei, soldate cu zeci de morti, si pana la seceta neobisnuita din Portugalia, unde alte 11 incendii s-au declansat in ciuda eforturilor pompierilor, europenii au fost martorii unor manifestari extreme ale vremii, nemaivazute de generatii", arata cotidianul. "Cel mai grav afectata a fost Romania, unde zeci de oameni au murit, majoritatea inecati in propriile case lovite de viituri", a mai relatat "New Zealand Herald".

Punctul comun ar putea fi comportamentul curentilor de aer din stratosfera, care este considerat un factor-cheie si in ceea ce priveste violenta neobisnuita a furtunilor. Meteorologul britanic Wayne Elliot arata ca acesti curenti, cunoscuti sub denumirea de "jet stream", nu au coborat toamna trecuta suficient de mult spre sud, asa cum era de asteptat, ceea ce a dus la seceta in Peninsula Iberica si vreme rea in nordul Europei.


Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.