Revista presei internationale de business

Presedintele Putin isi desemneaza succesorul, campania impotriva proiectului canadian al BP continua, UBS anunta pierderi de 10 miliarde si EDF este somata de catre autoritati sa reduca tariful. Universitatea Harvard isi micsoreaza taxele, iar in Germania, efectele contractului colectiv de munca fac ravagii printre concurentii Deutsche Post. De asemenea, marile companii energetice resping planurile autoritatilor germane cu privire la diminuarea participatiilor, in timp ce in Franta presedintele Sarkozy spera la 12 miliarde din partea Libiei. Pe larg, in revista presei internationale de business, realizata de The Money Channel.

Principalul titlu din presa internationala de marti este declaratia de sprijin a lui Vladimir Putin pentru Dmitry Medvedev, candidatul Rusiei Unite la viitoarele alegeri prezidentiale. In cursa pentru Kremlin, Medvedev se mai bucura de asemenea de sprijinul formatiunilor politice Rusia Dreapta, Partidul Agrar si Forta Cetateneasca. El detine momentan functia de prim-vice-prim ministru si de presedinte al consiliului de administratie al Gazprom. Avocatul de 42 de ani din Petrograd lucreaza in Administratia Prezidentiala din 1999, devenind din 2003 sef al acesteia. Analisti politici citati de Financial Times il descriu ca fiind "o figura timida care a stat sub aripa lui Putin un timp indelungat", scrie Financial Times. Ei sunt de parere ca mutarea este de natura sa-I ofere lui Vladimir Putin statutul de lider national si dupa incheierea mandatului de presedinte.

Tot in Financial Times mai putem citi despre acuta incetinire economica din Turcia sau achizitia companiei egiptene Orascom Cement de catre Lafarge pentru suma de 8,8 miliarde de euro.

Cotidianul The Independent dedica spatiu amplu campaniei Greenpeace impotriva exploatarii BP din Canada, sub titlul "Cea mai mare crima climatica din istorie". Este un subiect despre care am mai vorbit, de data aceasta cotidianul britanic de atitudine expune pe larg metodele prin care British Petroleum intentioneaza sa extraga titei din nisipurile gudronice de la Prudhoe Bay.

Din Frankfurter Allgemeine aflam despre posibilitatea inaintarii cererii de insolventa de catre operatorul postal Pin. Aceasta vine la nici o saptamana dupa criticile vehemente aduse de catre concernul media Axel Springer, proprietarul grupului Pin, noului contract colectiv de munca negociat de guvern si conducerea Postei Germane cu sindicatele. Cele 9000 de locuri de munca de la Pin sunt periclitate dupa ce reprezentanti ai Axel Springer au declarat ieri ca iau in calcul retragerea sprijinului financiar.

Reactiile la proiectul autoritatilor germane de reducere a participatiilor private la centralele energetice, au aparut imediat. RWE si Eon au respins luni categoric propunerile inaintate de Bernhard Heitzer, Presedintele Autoritatii pentru Combaterea Monopolului, mai citim in Frankfurter Allgemaine. Acesta declara vineri ca participatiile mari ale concernelor sunt in detrimentul consumatorului final. Proiectul vine ca o reactie la noile scumpiri la curentul electric. O purtatoare de cuvant a RWE a declarat ieri ca interventia statului in probleme legate de actionariat este neconstitutionala.

Tot in domeniul energiei, aflam din El Pais ca prim ministrul spaniol Zapatero promite 1 miliard de euro pentru reabilitarea vechilor uzine energetice. Seful guvernului de la Madrid sustine ca este nevoie de investitii substantiale pentru a creste eficienta energetica. De asemenea, Zapatero sustine ca va aloca alti 200 de milioane de euro pentru a finanta constructia de centrale energetice in orasele cu peste 50.000 de locuitori.

UBS anunta pierderi de 10 miliarde, ne informeaza The Wall Street Journal. Banca elvetiana a devenit una dintre cele mai mari victime ale crizei subprime. Cu doar cateva saptamani in urma, banca anunta ca ar fi posibil sa incheie anul pe profit. Acest lucru nu s-a intamplat, ba dimpotriva, reprezentantii bancii spun acum ca ar putea fi vorba despre o pierdere record, cea mai mare de la infiintarea bancii in 1998. Dupa modelul aplicat de curand la Citigroup, UBS a primit o injectie de capital in valoare de 11 miliarde de franci elvetieni de la guvernul singaporez. Corporatia pentru Investitii a Guvernului din Singapore va achizitiona 9% din capitalul bancii elvetiene, devenind astfel cel mai mare actionar si cimentand astfel relatiile apropiate dintre orasul-stat si UBS.

Harvard isi reduce tarifele pentru clasa de mijloc, este un alt titlu din The Wall Street Journal. Universitatea faciliteaza accesul la o educatie de Ivy League familiilor cu venituri medii, asta si in urma criticilor potrivit carora colegiile de elita sunt rezervate exclusiv americanilor cu venituri foarte mari. In noile conditii, o familie cu venituri de 120.000 de dolari pe an va plati pe viitor o taxa anuala de doar douasprezece mii, comparativ cu 19.000 de dolari, valoarea taxei in momentul de fata. O familie cu venituri de 180.000 de dolari va plati 18.000, cu douasprezece mii de dolari mai putin fata de cei 30.000 pe care este nevoita sa-i plateasca momentan.

Bank of America isi inchide pentru investitori unul dintre fondurile sale monetare, aflam de la sectiunea economica a cotidianului The New York Times. Decizia vine in urma pierderilor grele inregistrate pe titluri de valoarea garantate prin active. Daca in urma cu doar citeva luni fondul pentru investitori institutionali Columbia Strategic Cash Portofolio avea o valoare de 40 de miliarde de dolari, in momentul de fata activele se situeaza la nivelul de douasprezece miliarde. Jon Goldstein, purtatorul de cuvant al Bank of America a declarat ca pierderile sunt legate in primul rand de criza creditelor subprime.

Ieri ziarele scriau despre vizita lui Kadafi in Franta si despre mult asteptatele contracte cu Libia. Astfel, Nicolas Sarkozy se asteapta la o cifra de 12 miliarde de euro, scrie Les Echos pe prima pagina. El a declarat ca o parte dintre aceste acorduri au fost semnate ieri in cadrul vizitei liderului libian la Elysee. Seful de stat francez a precizat ca cele mai multe contracte se refera la o uzina de desalinizare cu reactor nuclear si la cooperarea in domeniul armamentului.

Tot din Les Echos aflam ca grupul energetic EDF a fost fortat de catre autoritatile in domeniul concurentei sa coboare pretul de vanzare la nivelul competitorilor sai. Potrivit cotidianului francez, autoritatea este nemultumita ca EDF nu a negociat niciodata deschis contractele cu furnizorii sai si ca incalca regulile in domeniul competitiei, care stabilesc un pret de 36,8 euro pe megawatt ora. Potrivit surselor citate de Les Echos, pretul perceput de EDF este cu aproape 10 euro mai mare.

La sectiunea economica a Le Figaro citim despre inaugurarea noii gari din Marsillia. Potrivit cotidianului, modernizarea acesteia a costat 230 de milioane de euro, iar lucrarile s-au prelungit pe o perioada de 10 ani. Noua hala a garii are o lungime de 160 de metri.

---

Despre autor: