Propunere noua - Codul de Procedura Penala Chiuariu

Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, ca institutia pe care o conduce va trimite, saptamana viitoare, Parlamentului si CSM un proiect de Cod de Procedura Penala complet nou. Noile proceduri vor fi echitabile, simple, rapide, usor de aplicat si vor rezolva bolile cronice ale justitiei, spune Chiuariu.

Potrivit Codului de procedura penala propus de Tudor Chiuariu, apar judecatorul de libertati, Procedura de Camera Preliminara (la instanta) si dispare posibilitatea de a se cere restituirea dosarului la parchet. Acestea sunt doar cateva din noutatile prezentate ieri de ministrul Justitiei. Ce s-a discutat la conferinta de presa puteti afla urmarind transcriptul efectuat de RADOR, dupa "directul" realizat de Antena 3, din sala de conferinta a Ministerului.


Tudor Chiuariu: As vrea ca intalnirea noastra de astazi sa fie mai putin o conferinta de presa si mai mult o discutie libera, deschisa, interactiva despre proiectul noului Cod de Procedura Penala. As face, pentru inceput, un apel la dvs., pentru ca in relatarile pe care le faceti sa subliniati ca este vorba despre un proiect complet nou si care nu trebuie confundat cu recentele modificari aflate in dezbaterea parlamentului. Unul dintre motivele pentru care am vrut sa ne intalnim astazi este ca se creeaza o confuzie in legatura cu proiectul noului Cod de Procedura Penala. Acesta a fost unul dintre obiectivele anuntate de mine la preluarea mandatului de ministru al justitiei. Asa cum am spus atunci, doresc ca in timpul mandatului meu sa fie adoptate noi coduri de procedura, atat civila cat si penala. Pot sa va anunt astazi ca sunt foarte aproape de realizarea acestui obiectiv. Mi-am propus ca noile proceduri sa fie echitabile, simple, rapide si usor de aplicat. Ele trebuie sa conduca la rezolvarea unora dintre problemele cronice ale sistemului nostru judiciar: supraincarcarea parchetelor si instantelor, durata excesiva a procedurilor, deschiderea unor proceduri abuzive, tergiversarea nejustificata a cauzelor si nefinalizarea dosarelor din cauze procedurale. Noul cod incorporeaza standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului, precum si reglementarile din sfera pilonului III al UE pentru crearea unui spatiu al justitiei, libertatii si securitatii. La inceputul saptamanii viitoare voi trimite comisiilor juridice ale celor doua Camere si CSM-ului partea generala a noului Cod de Procedura Penala, pentru a formula observatii si a avea intalniri de lucru comune in care sa dezbatem principalele modificari. De asemenea, partea generala a proiectului noului cod va fi postata pe site-ul Ministerului Justitiei, pentru ca orice persoana interesata sa poata dezbate propunerea noastra. Pana la sfarsitul anului imi propun sa finalizam si partea speciala, la care comisia de elaborare lucreaza in prezent, si sa o punem, de asemenea, in dezbatere publica. Noul cod incearca sa gaseasca un echilibru optim intre drepturile acuzarii si drepturile apararii./mb/    Noul Cod de Procedura Penala va fi rezultatul unui echilibru intre, pe de o parte, necesitatea unui proces de solutionare rapid si eficient a unei cauze penale si, pe de alta parte, respectarea stricta a drepturilor fundamentale. Voi face cateva precizari de ordin general privind urmarirea penala si judecata, apoi ma voi referi la principalele noutati cuprinse de partea generala a Codului.   Potrivit viziunii noului Cod de Procedura Penala, urmarirea penala va avea drept unic scop strangerea de probe care sunt necesare procurorului competent pentru a dispune trimiterea in judecata sau o solutie de netrimitere in judecata. Urmarirea penala va fi conceputa ca avand doua faze: faza de investigare a faptei si faza de investigare a persoanei. Faza de investigare a faptei va incepe prin sesizarea organelor judiciare competente - politia judiciara sau procurorul - si se va incheia prin inculparea unei persoane determinate, care se va realiza printr-un  act formal. In aceasta faza persoana cu privire la care din investigatii rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o infractiune va purta denumirea de suspect. Faza de investigare a persoanei va incepe prin decizia de inculpare a unei persoane, care se numeste inculpat, si care se realizeaza prin punerea in miscare a actiunii penale, atunci cand din cercetarile efectuate in faza anterioara rezulta motive verosimile de a crede ca aceasta persoana a savarsit fapta investigata. Ca element de noutate se vor regandi categoriile solutiilor de neurmarire. Avem in vedere, in primul rand, reglementarea solutiilor alternative la urmarire, date  in competenta procurorului, in special renuntarea la urmarire cu sau fara aplicarea unor sanctiuni. Numai in cazurile in care gravitatea infractiunii este redusa, masura este proportionala cu gravitatea invinuirii, iar aplicarea unei sanctiuni este suficienta pentru a pune capat tulburarii provocate de infractiune si a realiza indreptarea inculpatului. Renuntarea la urmarire, dispusa de catre procuror cu aplicarea unor sanctiuni va fi supusa confirmarii judecatorului, pentru a se respecta principiul potrivit caruia judecatorul este garantul libertatilor fundamentale.   Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive noul cod va reglementa mai strict cazurile in care incepe urmarirea penala si va institui o procedura preliminara de verificare a legalitatii si temeiniciei rechizitoriului, numita procedura de camera preliminara, astfel incat, daca nu sunt suficiente probe, instanta judecatoreasca sa nu fie incarcata inutil cu o cauza care nu poate conduce la condamnare. Aceasta institutie, procedura de camera preliminara este cunoscuta in mai multe sisteme europene - Italia, Franta, Serbia - fiind, de asemenea, reglementata in statutul Curtii Penale Internationale. Tot in cadrul acestei proceduri se va definitiva cadrul procesual, prin constituirea partii civile si a partii responsabile civilmente; tot in aceasta procedura se solutioneaza exceptiile de necompetenta, se inlatura probele obtinute ilegal si se verifica temeinicia acuzatiei. Judecata se va incadra preponderent in tipul de proces penal de tip adversarial. In principiu, toate probele vor fi administrate nemijlocit in fata judecatorului.   Unul dintre principiile ce sta la baza actualului proiect este diminuarea rolului activ al instantei si sporirea rolului partilor. Instanta de judecata trebuie sa-si mentina un rol neutru, de arbitru impartial intre acuzare si aparare. De aceea, administrarea de probe se face la cererea acestora, si nu din oficiu de catre instanta. In subsidiar, daca instanta considera necesar pentru formarea convingerii sale, dupa administrarea tuturor probelor cerute de procuror si de parti poate administra din oficiu si alte probe./eo/   Procurorul, ca titular al actiunii penale, va trebui sa dovedeasca acuzarea, prin administrarea de probe. In acord cu regulile procesului de tip adversarial se va modifica ordinea cercetarii judecatoresti, in sensul administrarii probelor in urmatoarea ordine: probe in acuzare, probe in aparare. Audierea inculpatului va avea loc dupa administrarea probelor in acuzare. Vor fi introduse institutii noi: judecatorul de libertati si judecatorul de camera preliminara. Judecatorul de libertati va fi responsabil cu luarea tuturor masurilor ce afecteaza drepturile si libertatile fundamentale - arestare, interdictii, perchezitie, supraveghere tehnica, masuri asiguratorii. Judecatorul de camera preliminara va fi responsabil de verificarea legalitatii si temeiniciei actului de trimitere in judecata. Se va elimina posibilitatea extinderii actiunii penale sau a procesului penal, institutii care duc la solutionarea cu intarziere a cauzei cu care a fost sesizata instanta. Cu privire la noile fapte descoperite in cursul judecatii, se propune desfasurarea de proceduri distincte de urmarire penala, pentru a nu se ajunge la intarzierea sau diluarea cauzei initial deduse judecatii. In egala masura, se propune eliminarea restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmaririi penale. Eliminarea restituirii va fi pregatita procedural, prin modul de reglementare a competentei si a regimului nulitatilor, precum si prin introducerea fazei intermediare a camerei preliminare, in care se verifica legalitatea si temeinicia trimiterii in judecata. Elemente de noutate se regasesc si in ceea ce priveste competenta si caile de atac. Noul cod propune reimpartirea competentei de prima instanta intre tribunale si judecatorii, cu precizarea ca tribunalele vor avea competenta generala, iar judecatoriile, o competenta limitata la cazurile de mai mica importanta. In consecinta, tribunalul va judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor instante. Curtile de Apel vor judeca toate apelurile, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie va avea in competenta calea extraordinara de atac a recursului in casatie. In materia cailor de atac, se propune mentinerea apelului drept cale ordinara de atac, integral devolutiva, asadar, rejudecarea cauzei in fapt si in drept; recursul in casatie va fi o cale extraordinara de atac, exercitata exclusiv pentru motive limitate de drept si supusa unei proceduri prealabile de filtrare a cererilor. Proiectul noului Cod de Procedura Penala recunoaste principiul oportunitatii exercitiului actiunii penale. Aceasta inseamna ca procurorul va avea posibilitatea sa renunte la urmarire in cazul in care aceasta nu este justificata de un interes public. Necesitatea existentei unui interes public in exercitiul actiunii penale este de natura sa evite irosirea de timp si resurse in urmarirea unor cauze nerelevante din punct de vedere al efectelor sociale. Spre deosebire de reglementarea actuala, drepturile avocatului suspectului sau inculpatului sunt reglementate expres. Respectiv, dreptul de a consulta actele dosarului, care presupune dreptul de a nota date sau informatii din dosar, precum si dreptul de a obtine copii din acesta, dupa sesizarea instantei. In ceea ce priveste continutul acestui drept, proiectul introduce o distinctie intre avocatul suspectului, care are dreptul de a consulta declaratiile suspectului, rapoartele de expertiza, orice alte acte privind activitatile efectuate de organele de urmarire penala la care are, potrivit legii, dreptul de a participa si, pe de alta parte, avocatul inculpatului, care are dreptul de a consulta toate actele dosarului. A fost reglementata in acelasi timp, in mod expres, posibilitatea procurorului de a restrictiona, motivat si pentru o perioada determinata de timp, dreptul avocatului de a consulta actele dosarului, daca prin consultarea dosarului se aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale.

In cazul in care procurorul solicita judecatorului de libertati luarea unor masuri privative sau restrictive de drepturi, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala, in vederea pregatirii apararii, acest drept neputand fi restrictionat de procuror sau de judecatorul de libertati.  Proiectul noului Cod de Procedura Penala isi propune, de asemenea, instituirea unor proceduri simplificate de judecata, pornind de la scopul solutionarii cu celeritate a cauzelor penale si urmand exemplul majoritatii sistemelor europene, inclusiv al celor adoptate in ultimii ani de catre tarile estice. Astfel, urmand modelul german, se intentioneaza, in cazul infractiunilor de o gravitate redusa, care pot fi pedepsite numai cu amenda, reglementarea unor proceduri simplificate de tipul ordinului penal. Ordinul penal este acea procedura exclusiv scrisa, care presupune acordul prealabil al inculpatului, exprimat numai in prezenta unui avocat. Judecatorul apreciaza, pe baza materialului probator prezentat de procuror si necontestat de inculpat, daca exista o baza faptica pentru condamnare si daca sunt satisfacute cerintele echitatii procedurii, pronuntand un Ordin penal, prin care aplica numai pedeapsa amenzii, intr-un cuantum ce nu-l poate depasi pe cel propus de procuror. Ordinul penal se comunica inculpatului, care are posibilitatea de a-l contesta, introducerea unei astfel de contestatii echivaland cu solicitarea de catre inculpat a judecarii sale dupa procedura obisnuita.  Urmand tendinte recente din sistemul de drept francez, proiectul propune, de asemenea, reglementarea institutiei acordului de recunoastere a vinovatiei, in cazul infractiunilor de gravitate mica si medie, pedepsite de lege cu inchisoarea pana la un anumit cuantum. Aceasta procedura presupune, in esenta, realizarea unui acord intre procuror, pe de o parte, si inculpat, asistat de avocat, pe de alta parte, in sensul recunoasterii de catre cel acuzat a infractiunii ce i s-a retinut in sarcina. Acest acord, consemnat in actul de sesizare, va fi supus unui control strict din partea judecatorului, care verifica existenta unei baze faptice pentru condamnare, exprimarea libera, neviciata de catre inculpat a recunoasterii faptei si echitatea unei astfel de proceduri. Introducerea acestei institutii va fi dublata de reglementarea unei cauze legale de reducere a pedepsei pentru inculpatul care consimte in mod liber la parcurgerea procedurii recunoasterii vinovatiei.  Sub aspectul masurilor preventive, proiectul noului cod se remarca, in primul rand, prin instituirea unui organ judiciar distinct: judecatorul de libertati. Acesta va avea competenta exclusiva de a dispune asupra masurilor restrictive de drepturi in tot cursul urmaririi penale. In acord cu jurisprudenta CEDO, proiectul reglementeaza explicit principiul proportionalitatii oricarei masuri preventive cu gravitatea acuzatiei aduse unei persoane, precum si principiul necesitatii unei astfel de masuri pentru realizarea scopului legitim urmarit prin dispunerea sa. Ca regula generala, s-a reglementat informarea in scris a persoanei supuse oricarei masuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaste.  In privinta arestarii preventive, la nivel de principiu se precizeaza caracterul sau exceptional si, totodata, subsidiara in raport cu celelalte masuri preventive neprivative de libertate, aceasta putand fi dispusa, numai daca luarea unei alte masuri preventive nu este suficienta pentru realizarea scopului legitim urmarit. Astfel, judecatorul de libertati, sesizat de procuror cu o propunere de arestare preventiva, poate dispune lasarea in libertate a inculpatului sub control judiciar sau pe cautiune./ip/  Aceste institutii au fost, de altfel, reglementate ca masuri preventive distincte. Reglementarea propusa schimba optica actuala asupra institutiilor procesuale ale controlului judiciar si, respectiv, cautiunii, care in prezent sunt aplicabile numai in cazul unui invinuit sau inculpat care este deja arestat arestat preventiv. Sub acest aspect, proiectul urmeaza modelul Codului de Procedura Penala francez, care reglementeaza controlul judiciar ca alternativa la arestarea preventiva. Urmand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, proiectul realizeaza o reformulare a cazurilor in care se poate dispune arestarea preventiva a unei persoane. Astfel, sunt recunoscute drept cazuri generale in care se poate dispune privarea preventiva de libertate situatiile in care exista un pericol de sustragere, pericol de influentare a anchetei penale si pericol de comitere a unei alte infractiuni. Numai in cazul infractiunilor foarte grave, cum sunt cele indreptate impotriva vietii sau cele care sunt pedepsite cu inchisoare mai mare de 10 ani, proiectul propune si un caz special de arestare preventiva, respectiv cel al existentei unui pericol concret pentru ordinea publica. Spre deosebire insa de reglementarea actuala, proiectul stabileste criterii legale in raport cu care sa fie apreciat pericolul si, totodata, instituie, dupa model german, o noua trasatura legala a acestuia, respectiv caracterul actual, ceea ce presupune dovedirea sa la fiecare moment cand se dispune asupra privarii de libertate.   Ca o noutate absoluta pentru legislatia procesual-penala romaneasca, proiectul propune reglementarea unei noi masuri preventive, arestul la domiciliu, dupa modelul Codului de Procedura Penala italian. De asemenea, inspirandu-se din Codul de Procedura Penala italian, proiectul propune instituirea unor termene maxime ale arestarii preventive si pentru faza de judecata, limitand privarea de libertate a inculpatului la doi ani in cazul infractiunilor pedepsite cu detentia pe viata sau inchisoare mai mare de 10 ani si, respectiv, la un an, in cazul  celorlalte infractiuni.  In privinta minorilor, proiectul instituie ca regula generala posibilitatea privarii preventive de libertate a acestora numai daca efectele unei astfel de masuri asupra personalitatii si dezvoltarii lor nu ar fi disproportionate fata de scopul legitim urmarit prin luarea masurii preventive. Tot in legatura cu masurile restrictive de libertate, proiectul si-a insusit jurisprudenta CEDO, conform careia numai judecatorul poate dispune in sensul privarii de libertate a unei persoane, fie si numai pentru a asigura prezenta acesteia in fata unui organ judiciar. Astfel, proiectul propune o noua reglementare a institutiei mandatului de aducere, recunoscand, pentru faza de urmarire penala, competenta exclusiva de emitere a acestuia in sarcina judecatorului de libertati, la sesizarea procurorului. In cazul masurilor asiguratorii - sechestru, inscriptie ipotecara, poprire -, pornind de la caracterul lor restrictiv de drepturi, principala motivare propusa se refera la stabilirea competentei exclusive de luare a acestora, in faza de urmarire penala, in sarcina judecatorului de libertati, spre deosebire de reglementarea actuala, care recunoaste procurorului dreptul de a dispune astfel de masuri. Intr-un singur capitol al Codului de Procedura vor fi reglementate unitar toate tehnicile speciale de supraveghere sau de cercetare, care vor cuprinde: interceptarea convorbirilor si comunicatiilor, supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spatii private sau in locuri publice, localizarea sau urmarirea prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere, monitorizarea convorbirilor telefonice, retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale, colectarea in timp real a datelor transmise prin mijloace de comunicare, monitorizarea tranzactiilor financiare si dezvaluirea datelor financiare, utilizarea investigatorilor sub acoperire simularea unei infractiuni de coruptie sau a incheierii unei conventii, livrarea supravegheata, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicatii sau unui punct de acces la un computer. /mb/ Sub aspectul actiunii civile, au fost regandite dispozitiile procedurale, in scopul de a evita intarzierile in solutionarea conflictului de drept penal. Astfel, actiunea civila va fi solutionata in cadrul procesului penal numai in masura in care prin aceasta nu se prelungeste in mod considerabil solutionarea actiunii penale. In caz contrar, instanta penala poate dispune disjungerea. Au fost de asemenea modificate dispozitiile privind constituirea de parte civila si introducerea in cauza a partii responsabile civilmente, reglementandu-se posibilitatea exercitarii actiunii civile de la momentul punerii in miscare a actiunii penale si pana la acela al inceperii dezbaterilor in camera preliminara. Aceste prevederi sunt de natura de a asigura o mai mare celeritate a procesului penal, procedura de camera preliminara avand, printre altele, si rolul de a asigura stabilirea pe deplin a cadrului procesual, cu scopul de a facilita desfasurarea fazei de judecata. Au fost introduse dispozitii privind renuntarea la exercitarea actiunii civile, tranzactia si acquiesarea, prin raportare la reglementarile procesual-civile in materie. De asemenea, este introdusa posibilitatea ca atunci cand numarul partilor este mare, instanta sa desemneze un reprezentant in scopul facilitarii indeplinirii procedurii de citare si de reprezentare in fata instantei.   O sa raspundem imediat la intrebari. Vreau numai sa va anunt cu aceasta ocazie ca incepand de astazi, Ministerul Justitiei are un nou site si sa va prezentam principalele noutati. In primul rand, noul site are si o harta, un instrument util pentru identificarea cu mai multa usurinta a informatiilor cautate. Harta ierarhizeaza toata informatia, pe capitole si subcapitole, dupa cum se poate observa. O a doua noutate e aceea legata de motorul de cautare generala. Motorul de cautare permite atat gasirea rapida a paginilor web, care sunt componente ale site-ului, cat si a documentelor, legilor, rapoartelor, studiilor si analizelor. Prin acesta, se poate patrunde inclusiv in arhiva online. Aceasta este cea de-a treia noutate, arhiva online. Toate documentele care ies de pe site dupa un interval cuprins intre o luna si trei luni vor putea fi gasite in aceasta arhiva, unde vor putea fi identificate cu ajutorul functiei de cautare generala, prin utilizarea criteriului temporal. O alta noutate se refera la meniul de petitii online. Asadar, noul site ofera posibilitatea depunerii de petitii online. De azi inainte, petitionarul va completa doar un formular cu datele personale, iar petitia acestuia va fi transmisa in mod automat catre Serviciul de relatii cu publicul. Probabil ca e un petitionar, primul petitionar. Totodata, petitionarul va putea consulta pe site stadiul solutionarii cererii sale, raspunsul la petitie va fi transmis, de asemenea, prin e mail. Ultima noutate se refera la forumurile care vor fi gazduite de site - ele vor fi mai multe decat cele care au fost pana acum - si care se vor referi in principal la dezbaterea publica a principalelor proiecte de acte normative initiate de Ministerul Justitiei. Va rog, intrebari, in special cu privire la Cod.  -: Dle ministru, daca pana la /.../ Parlamentul adopta Ordonanta 60 /.../?  Tudor Chiuariu: Din punctul meu de vedere, eu m-am exprimat in aceasta privinta. Intentia noastra e de a avea o noua reglementare, un proiect complet nou si eu cred ca de aceea trimitem deja partea generala a acestui Cod, pentru ca si Parlamentul sa vada ca suntem intr-o stare avansata in ceea ce priveste finalizarea proiectului.

---

Despre autor: