SUA si Iranul in plin razboi al amenintarilor

SUA readuc in discutie ipoteza unei eventuale interventii militare in Iran, presedintele american, George W. Bush, promitand, marti, ca va aborda "pericolul" iranian "inainte de a fi prea tarziu". Pericolul unui "holocaust nuclear" este, in opinia liderului de la Casa Alba, riscul pe care l-ar induce eventuala dotare a Iranului cu bomba atomica. "Eforturile active ale Iranului de a obtine tehnologie care ar putea duce la arme nucleare risca sa faca sa planeze amenintarea unui holocaust nuclear deasupra unei regiuni deja renumite pentru instabilitatea si violenta care o domina", a mai spus Bush.
"Actiunile Iranului ameninta securitatea statelor din toata lumea, iar SUA coopteaza prieteni si aliati pentru a izola regimul iranian si pentru a impune sanctiuni economice. Vom aborda acest pericol inainte de a fi prea tarziu", a declarat, marti, presedintele american, George W. Bush, la Reno, in Nevada, in cadrul unui discurs sustinut in fata unei reuniuni a veteranilor. Intr-o alocutiune de sustinere a angajamentului SUA in Irak, seful Casei Albe a cerut regimului iranian sa inceteze "imediat" sa mai inarmeze insurgentii care lupta impotriva militarilor americani de pe teritoriul irakian. Bush a acuzat Gardienii Revolutiei, armata ideologica iraniana, si brigazile Qods ale acestora, de finantarea, antrenarea si aprovizionarea cu arme (in special dispozitive explozive perfectionate) a gruparilor "extremiste" din Irak. Pana la incetarea acestei practici de catre Iran, "voi lua masurile necesare pentru a proteja soldatii nostri", a amenintat liderul de la Washington, precizand ca i-a autorizat pe militarii americani sa recurga la forta pentru a se apara fata de "actiunile criminale ale Teheranului". Opiniile celor care considera ca "liderii iranieni nu sunt la curent cu ceea ce fac membrii propriului lor regim" sau ca acestia "incearca activ sa provoace Occidentul", sunt contrazise de Bush, care apreciaza ca responsabilii de la Teheran nu se pot sustrage responsabilitatilor privind "contributia la atacurile impotriva fortelor coalitiei si la uciderea unor irakieni nevinovati". Tot in cadrul discursului de la Reno, presedintele SUA a descris Irakul ca fiind prima linie de front pentru securitatea americana fata de "extremismul" sunnit si siit, reprezentate in opinia sa de Al-Queda si gruparile afiliate, pe de o parte, si de regimul iranian si cei care il sustin, pe de alta parte. Bush a plasat Iranul in varful "topului" statelor care sprijina terorismul. El a denuntat sprijinul acordat de Iran miscarii libaneze Hezbollah, celor palestiniene - Hamas si Jihadul Islamic, precum si livrarea de arme talibanilor din Afganistan.
SUA continua campania de intimidare
Probabil in seria demersurilor de intimidare a Teheranului, trupele americane au arestat, marti noapte, la Bagdad, mai multi membri ai unei delegatii iraniene care s-a deplasat in capitala irakiana pentru a semna un contract de furnizare de energie electrica, in urma unei invitatii adresate de un ministru irakian. Conform postului de televiziune Iraqiya, citat de Mediafax, prizonierii au fost eliberati ieri. Informatia nu a fost, insa, confirmata de purtatorul de cuvant al fortelor Statelor Unite din Irak, relateaza Reuters. Americanii mentin inca in custodie, din luna ianuarie, alti cinci cetateni iranieni, suspectati de legaturi cu Gardienii Revolutiei din Iran si de sprijinirea insurgentilor irakieni.
Iranul, gata sa "umple vidul" post-american
Presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a dovedit, intr-un discurs sustinut in urma cu doua zile, cel putin tot atata tupeu cat George W. Bush. El a avertizat ca tara sa este pregatita sa "umple vidul" care se va crea in regiune dupa retragerea americanilor, care au devenit, in opinia sa, "prizonierii propriei mlastini". Pe lista tarilor alaturi de care liderul iranian intentioneaza sa "umple vidul" din regiune figureaza Arabia Saudita si Irakul. Referindu-se implicit la SUA, Ahmadinejad a apreciat ca "cei care au venit sa ocupe Irakul pentru a-si spori puterea sunt pe cale sa piarda si nu mai au influenta politica".
Pentru Teheran, dosarul nuclear e inchis
Presedintele iranian a declarat ca, din punctul sau de vedere, "dosarul nuclear al Iranului" la Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) este inchis si a apreciat ca tara sa a cooperat cel mai mult cu agentia ONU. Iranul este vizat de trei rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU - dintre care doua prevad si sanctiuni -, argumentate prin absenta disponibilitatii de cooperare cu AIEA a regimului de la Teheran, aminteste Mediafax. In timp ce Iranul se straduieste sa convinga ca programul sau militar are exclusiv scopuri civile, mai multe state occidentale, si in primul rand SUA - sustin ca Teheranul intentioneaza sa obtina capacitati atomice militare. AIEA, prudenta, declara ca nu este inca in masura sa certifice natura programului nuclear iranian. Ahmadinejad imputa marilor puteri membre ale Consiliului de Securitate al ONU ca "au insultat si acuzat natiunea iraniana timp de doi ani, desi stiau ca acuzatiile sunt false". (I.C.)
Bazele la Marea Neagra, in centrul strategiei americane
Anuntata inca de acum doi ani, prin parafarea, in decembrie 2005, la Bucuresti, respectiv in aprilie 2006, la Sofia, a acordurilor privind instalarea unor baze militare americane pe teritoriul Romaniei si Bulgariei, prezenta SUA in zona Marii Negre continua sa alimenteze relatarile referitoare la iminenta unei incursiuni americane in Iran, coordonata din regiune. Departe de a fi noua, ipoteza este readusa in prim-plan de un studiu recent al centrului de studii "Power and Interest News Report" (PINR), ce detaliaza importanta spatiului pontic in calculele SUA, explicand implicatiile avanposturilor Washingtonului la Marea Neagra, in raport cu interesele Moscovei si Ankarei in regiune.
"Anuntarea desfasurarilor de trupe americane in cadrul unor facilitati militare din Bulgaria si Romania a starnit preocuparile a doua state hegemone, prin traditie, in regiunea Marii Negre: Federatia Rusa si Turcia", noteaza o analiza a centrului de studii PINR, data publicitatii ieri, semnaland ca SUA s-au facut deja simtite in zona Marii Negre prin participarea, in august, anul acesta, cu distrugatorul "USS Forest Sherman", la exercitii navale comune cu Marina bulgara. Prezenta SUA in spatiul pontic nu este deloc intamplatoare, afirma PINR, fiind motivata de faptul ca atat Romania, cat si Bulgaria sunt state riverane la Marea Neagra, ceea ce face obiectul unei serii de proiecte energetice. In plus, ambele state sunt situate in vecinatatea fostei Iugoslavii, "o regiune marcata de tensiuni constante", in contextul in care Balcanilor le-a revenit, in ultima vreme, postura de zona de tranzit pentru traficul de narcotice ce iau drumul Occidentului, Caucazul fiind si el practic la doi pasi. Astfel, bazele americane de la Marea Neagra ofera Washingtonului posibilitatea de a controla, practic, Orientul Mijlociu, adauga materialul PINR, avansand la raportarea prezentei americane in zona la interesele Federatiei Ruse si Turciei in regiune.
Marea Neagra, intre Rusia si Turcia
Apropierea Washingtonului de Bucuresti si Sofia intervine in contextul producerii unor schimbari majore la Moscova, mai precis in conditiile in care "veniturile din petrol si gaze naturale, combinate cu mana de fier a lui Vladimir Putin, au avut drept efect o revenire a Rusiei (in comparatie cu zbuciumatii ani '90), Putin incepand sa apeleze la politica externa si Armata pentru a proiecta interesele rusesti in strainatate si a restabili sferele de influenta traditionale ale Rusiei". "Desi membra a NATO, Turcia doreste, de asemenea, sa tina SUA la distanta, de vreme ce se considera putere regionala in Marea Mediterana si in Marea Neagra si nu doreste sa isi piarda influenta", scrie analistul PINR, Alejandro Sanchez. "Un scenariu demn de luat in seama, desi putin probabil, ar fi ca Turcia, simtindu-si influenta traditionala amenintata si in absenta unor semnale de aderare la UE in viitorul apropriat, sa se apropie de alte state, in special de Rusia", adauga Sanchez, amintind ca atat Ankara, cat si Moscova, au calificat drept nenecesara prezenta SUA la Marea Neagra, in contextul fondarii, in 2001, a grupului de cooperare navala BLACKSEAFOR. Apropierea de SUA presupune, totodata, pentru Romania si Bulgaria, un echilibru atent jonglat in relatia cu NATO si UE, sugereaza expertul PINR, amintind ca "fiecare guvern are interesele sale proprii si este important de tinut minte ca ceea ce place Washingtonului nu ii face, neaparat, fericiti pe liderii de la Bruxelles si din intreaga Europa".
Romania, rampa de lansare spre Iran
Studiul PINR intervine in contextul in care presa bulgara, preluata de cea scotiana, anunta, in ianuarie, anul acesta, ca primul rol de anvergura al bazelor americane din Romania si Bulgaria ar putea fi cel de a sprijini o eventuala interventie a SUA in Iran. "Fortele americane ar putea utiliza doua baze US Air Force din Bulgaria si una din Romania, de pe Coasta Marii Negre, pentru a lansa, in aprilie, atacul contra Iranului", relata agentia bulgara Novinite, citand un raport oficial de la Sofia. "Presedintele american George W. Bush se pregateste sa atace instalatiile nucleare din Iran inainte de sfarsitul lunii aprilie, iar noile baze militare americane din Romania si Bulgaria ar putea fi folosite in cadrul acestui conflict", nota, ulterior, saptamanalul scotian "Sunday Herald", citand in mod eronat Evenimentul Zilei, in loc de ZIUA, ca dezvaluind faptul ca bazele americane din Romania vor gazdui mai multe avioane F-15, F-16 si A-10. Potrivit acordului semnat in decembrie 2005, la Bucuresti, de ministrul roman de Externe de atunci, Mihai Razvan Ungureanu, si omologul sau american, Condoleezza Rice, SUA dispun, in Romania, de baza aeriana Mihail Kogalniceanu si de poligoanele de la Babadag, Cincu si Smardan. (A.M.L.)
Ahmadinejad isi apara "Gardienii"
Iranul va riposta in cazul in care Statele Unite vor include Gardienii Revolutiei in lista organizatiilor teroriste, a avertizat liderul de la Teheran, Mahmud Ahmadinejad, el insusi fost comandant al acestei miscari. "Ei stiu ca orice actiune impotriva natiunii iraniene va fi confruntata cu un raspuns corespunzator", a declarat Ahmadinejad, citat de Reuters. El a adaugat insa ca este "foarte improbabil ca Guvernul american sa adopte o abordare atat de ilogica". "Ar fi o gluma, cred", a comentat presedintele iranian. Oficiali americani au anuntat recent ca Washingtonul va include in curand Gardienii Revolutiei in lista organizatiilor teroriste, masura care ar permite Statelor Unite sa urmareasca sursele de finantare ale gruparii. (I.C.)
Iranienii au "bomba inteligenta"
Iranul a fabricat "o bomba inteligenta" de 900 de kilograme, teleghidata, denumita Qased (Mesagerul), care, saptamana trecuta, a devenit operationala, putand fi lansata de pe avioane F-4 si F-5. Iranienii utilizeaza, inca, avioane de acest fel, oferite de Statele Unite fostului sah Mohammad Reza, inlaturat de la putere in cursul Revolutiei islamice din 1979. Ministrul Apararii de la Teheran, Mostafa Mohammad Najjar, anunta, anul trecut, planurile de fabricare a bombei Qased, subliniind ca foarte putine tari detin o astfel de tehnologie. (I.C.)
Presedinte si vedeta
Regizorul american Oliver Stone intentioneaza sa realizeze un documentar despre seful statului iranian, Mahmud Ahmadinejad. Stone, care a realizat documentare despre fostii presedinti americani John F. Kennedy si Richard Nixon, doreste sa lanseze, prin acest film, o critica virulenta la adresa politicii duse de Statele Unite in Orientul Mijlociu. Eroul viitoarei pelicule a declarat ca, in principiu, "nu are obiectii" la initiativa regizorului, dar si-a exprimat dorinta de a fi informat asupra ideilor documentarului, noteaza Reuters. In schimb, consilierul lui Ahmadinejad, Javan Shamghadri, a afirmat, luna trecuta, ca cererea lui Stone ar putea fi luata in considerare daca acesta poate aranja ca regizorii iranieni sa obtina drepturile asupra unui documentar despre presedintele american George Bush si despre CIA fara ca ei sa fie hartuiti de autoritatile americane. Stone a realizat mai multe filme despre frustrarile generatiei care a trait in epoca razboiului din Vietnam, iar in mai a cerut retragerea trupelor americane din Irak, cerere pe care Ahmadinejad o reitereaza in mod sistematic. (I.C.)
Americanii investesc in Kogalniceanu
Guvernul SUA va face investitii semnificative anul viitor in baza militara de la Mihail Kogalniceanu, alocand 70 de milioane de dolari, fata de 34 de milioane de dolari cat a alocat in 2007, a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, comandantul trupelor de uscat din Europa ale Armatei Americane si a Armatei a Saptea, generalul David McKiernan, care a vizitat baza unde se desfasoara, in perioada 17 august - 22 octombrie, exercitiul bilateral romano-american Joint Task Force-East. "Exercitiul decurge conform planului, am efectuat manevre comune, proceduri tehnico-tactice, trageri cu armamentele partenerilor. Ca soldat american, mie imi place echipamentul propriu, dar e bine sa inveti mereu. Si nu conteaza al cui este echipamentul, ci sa nimeresti tinta", a spus generalul McKiernan, sustinut de loctiitorul sefului Statului Major General, general-locotenent Sorin Ioan, prezent la conferinta de presa. (D.E.)

---

Despre autor: