Ape tulburi in serviciile de informatii

Pentru reprezentantii presei si ai unei parti a societatii civile interesata de evolutiile din sfera securitatii, fiecare sedinta a CSAT reprezinta un eveniment la care sunt conectate diverse asteptari. In ultimul timp acestea sunt impulsionate de faptul ca din sedintele mentionate transpar frecvent indicii pe baza carora se pot aproxima tensiunile dintre Presedintie si Guvern.
Interesul fata de ultima sedinta a CSAT, a fost amplificat de absenta premierului, vicepresedinte al organismului in cauza, existand astfel o conjunctura favorabila prepresedintelui-jucator de a impune luarea unor decizii la care, posibil, primul-ministru ar fi formulat rezerve si, respectiv, corectii.
Bugetul Apararii naste discutii
Tema principala a sedintei a fost axata pe necesitatea cresterii bugetului armatei in 2008 la coeficientul de 2,38% din PIB - spre a da posibilitatea unor achizitii de 12 miliarde euro, conforme cu angajamentele asumate fata de NATO si UE pe linia echiparii cu tehnica de lupta la standardele aliatilor.
Din sedintele anterioare si dintr-o serie de precizari facute in timp de reprezentanti ai M.Ap.N. rezulta ca accentul va fi pus pe achizitionarea de avioane de lupta, prin derularea unui program de inarmare de 3,5 miliarde euro. Sunt vizate F-16, JAS-38 si Typhoon, fara ca pana in prezent sa se fi stabilit o optiune ferma pentru unul din cele trei tipuri de avioane. In plus, premierul nu a numit inca secretarul de stat la Departamentul pentru Armamente, cel care va fi responsabil cu derularea programului mentionat.
Chiar daca in sedinta CSAT din 19 iulie a.c. nu s-au facut referiri concrete la intentia achizitionarii a unuia sau doua avioane destinate Presedintiei, (idee expusa in sedinta CSAT din 28 iunie a.c.) suntem tentati sa acreditam speculatiile unor analisti conform carora, prin solicitarea alocarii bugetului militar a unui coeficient de 2,38% din PIB, presedintele a vizat fezabilitatea achizitionarii a doua aeronave similare Air Force One, de catre "Romavia" (in valoare estimata la 300 milioane dolari).
Exista suporteri si argumente pentru necesitatea ca presedintele roman, facand de acum parte din clubul select al sefilor de state euro-atlantice, aflate in lupta cu terorismul international, sa dispuna de nave aeriene cu toate utilitatile si, mai ales, cu dotarile de siguranta. Avem si noi mandria unei reprezentari de cel mai inalt stil, dar costurile pe care poporul roman trebuie sa le suporte pentru tichia cu margaritar intr-un moment in care prioritatile tarii sunt altele, ne indeamna la pragmatism.
De altfel, chiar si proiectul modernizarii aviatiei militare in ansamblu, cu certitudine necesar, antreneaza atitudini rezervate in privinta oportunitatii sale, dupa ce experimentul similar, relativ la modernizarea flotei, cu achizitionarea celor doua fregate britanice, se dovedeste a fi fost pagubitor si, partial, ineficient.
Pe de alta parte, repetarea cu obstinatie a necesitatii modernizarii echipamentelor militare "pentru a face fata obligatiilor asumate in cadrul Aliantei Nord Atlantice, respectiv misiunilor in exterior" induce un sentiment de frustrare in randul populatiei care asteapta ca armata sa aiba mai multe responsabilitati in interior (de exemplu in limitarea unor calamitati. Pe timpul caniculei ar fi fost necesar si aportul armatei, cu unitati sanitare in acordare de ajutor in diverse puncte ale marilor aglomerari).
Aderenta populatiei la efortul de inzestrare al armatei, deosebit de costisitor, este diminuata si de frecventele cazuri de coruptie din sistem, de tergiversarea ori solutionarea cel putin discutabila a unor procese in care au fost implicate cadre de comanda din varful structurilor militare (cazul "Mita pentru armata" - contractele privind furnizarea de combustibil lichid de catre o firma a lui Ovidiu Tender; cazul privind "vilele generalilor" - respectiv achizitionarea de terenuri si case, destinate initial cadrelor militare inferioare, de catre generali si alte foste cadre de comanda acum pensionate).
Restructurari in Armata
In sedinta CSAT s-a hotarat si reducerea excedentului de ofiteri superiori si functii de comanda, masura benefica, in consonanta cu sugestiile aliatilor.
Ne exprimam speranta ca, in paralel, se va renunta la practica avansarilor inainte de termen si mai ales la numirea in functii sub pretextul evidentierii unor merite (pe care le stiau doar cei care faceau propunerile) fara ca militarii in cauza sa fi parcurs ierarhiile si treptele din avalul functiei. Pe astfel de practici anumiti comandanti "merituosi" au obtinut stele de general, uneori an dupa un an. Retroactiv, constatam ca asemenea generali au fost sau sunt subiecti in procese penale, afectand onoarea militara si imaginea armatei.
In contextul sedintei CSAT din 19 iulie, presedintele tarii a semnat decretul de trecere in rezerva a adjunctului directorului SRI, generalul cu trei stele, Ionel Marin.
Trecutul sau se aseamana cu al multor alti "eroi" militari ai Revolutiei din decembrie 1989, care au parcurs, in doar 17 ani, ierarhia de la capitan la general cu trei stele (ca el multi alti asemenea "eroi" din armata au impanzit structurile speciale SRI, SPP, STS, MI, etc.). Sa speram ca noul general pensionat nu va deveni si el subiectul mai multor procese penale, desi la adresa domniei sale se fac deja estimari similare si nu doar relative la circuitul biletelelor olografe ale lui Florian Coldea catre un lider de partid. Semnificativ este faptul ca, spre deosebire de alte situatii, nu i s-a mai acordat inca o stea la trecerea in rezerva.
Ecouri ale scandalului biletelelor
Pensionarea generalului Ionel Marin este totusi un efect colateral al "razboiului biletelelor" desi ea poate fi pusa in legatura directa cu intentiile lui George Maior, esentializate in "Viziunea strategica 2007-2010", prezentata intr-o sedinta anterioara a CSAT, precum si cu afirmatiile sale conform carora "nu este benefica pastrarea in functie a adjunctilor mai mult de patru ani".
In plus, ramanem cu multe semne de intrebare privind seriozitatea comisiilor de cercetare (interna si parlamentara) privind imprejurarile in care biletelele domnului Coldea au ajuns la Mircea Geoana. Totusi, cum s-a intamplat? Cine este vinovat in afara de autorul biletelelor, care a revenit in functia avuta, desi, pentru o asemenea culpa, ce ofera subordonatilor cel mai prost exemplu, era de asteptat demisia de onoare?
Onoarea pierduta a colonelului Florian Coldea si afirmatiile fara acoperire ale domnului Stroe, seful Comisiei parlamentare de control a activitatii SRI, conform carora "vor urma sanctiuni drastice" induc o stare de dezamagire in randul cadrelor, carora li se demonstreaza ca rigorile muncii secrete de informatii opereaza sanctionatoriu doar in privinta lor. (Pentru o asemenea neglijenta, oricare ofiter ar fi fost imediat exclus din sistem. In privinta colonelului Coldea, culpa sa se plaseaza intr-o circumstantiere agravanta datorita functiei avute intr-o institutie responsabila cu problematica informatiilor clasificate. In plus, domnul Coldea utilizeaza secrete NATO!).
Cu un astfel de final al incidentului biletelelor lui Coldea, Comisia parlamentara de control a activitatii SRI, CSAT si mai ales SRI sfideaza asteptarile societatii civile, inducandu-i sentimente de dezamagire si neincredere. Se pare, ca din motive ce tin preponderent de simpatiile presedintelui, domnul Coldea este o persoana imuna. (Probabil cat de curand va trebui sa fie recompensat cu o stea de general, inainte ca legile sigurantei, care prevad demilitarizarea SRI, sa fie adoptate!).
Conspiratie esuata impotriva lui Coldea?
In presa este avansata ipoteza unei conspiratii a generalilor impotriva lui Florian Coldea, sugerandu-se ca, in urma esecului, acestia vor fi pensionati (generalul Dumitru Zamfir, adjunct al directorului, generalul Ion Stefanut, seful Inspectoratului pentru Combaterea Amenintarilor Teroriste, generalul Buresin din cadrul aceleiasi structuri si generalul Ion Bidireci, seful Inspectoratului pentru Contraspionaj si Amenintari Transfrontaliere). Cei trei pot fi intr-adevar pensionati, dar ca urmare a materializarii "Viziunii strategice 2007-2010" pe care am mentionat-o, in care se prevede desfiintarea Inspectoratelor si organizarea Directiilor generale, disparand astfel functiile lui Stefanut si Bidireci.
Noua viziune prevede functionarea SRI cu un director si doi adjuncti (col. Florian Coldea si col. George Voinescu - ambii numiti de presedintele Basescu) situatie in care generalul Zamfir va fi nevoit sa se pensioneze. Singura persoana care nu este vizata de o astfel de schimbare este generalul Brateanu, nasul domnului Coldea, cel care, cu ani in urma, s-a ocupat de stergerea urmelor dosarului de colaborator al Securitatii a lui Traian Basescu.
SIE si MIRA
Desi in ultimele sedinte a e CSAT nu au mai fost abordate aspecte privitoare la SIE si structura informativa a MI, pastorita mult timp de "Vulpea" (generalul Ardeleanu), si in privinta acestora exista semnale ce conduc la concluzia ca ambele fac obiectul unor "dispute intre palate".
Sefia interimara a SIE este detinuta de un general, Silviu Predoiu, controversat, dar si el (precum Florian Coldea) agreat de presedintele tarii pentru merite in solutionarea crizei ziaristilor rapiti in Irak. Desi legislatia in vigoare prevedea ca serviciul in cauza sa fie condus de un civil, formatiunile politice aflate intr-o crancena confruntare pe diverse teme confera presedintelui tarii posibilitatea de a controla total institutia mentionata, prin omul sau de incredere.
Dupa demisia procurorului Marian Santion din conducerea Directiei Generale Anticoruptie, acuzand presiunile la care era supus din partea ministrului de atunci, Vasile Blaga, la sefia institutiei a fost numit procurorul DNA Irinel Paun. A urmat o plangere penala la Parchetul General a lui Marian Santion impotriva chestorului Virgil Ardeleanu si a lui Irinel Paun. Plangerea nu a fost solutionata inca. Marian Santion a devenit consilier al noului ministru de Interne Cristian David, care, intr-o conferinta de presa la Centrul National pentru Integritate, organizata de Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID), a afirmat ca "procurorul Marian Santion s-ar putea reintoarce la Directia Generala Anticoruptie a Ministerului Administratiei Publice si Internelor". La randul sau, Irinel Paun l-a acuzat pe Santion de faptul ca pe timpul exercitarii mandatului in fruntea D.G.A. a comis abuzuri si fapte ilicite. Raspunsul a fost extinderea in solidar si cu alti protagonisti (precum generalul Ardelean sau generalul Darna) care ar fi avizat operatiunile respective.
Astfel ne gandim ca se pot produce noi schimbari in cadrul M.I.R.A. In diverse cercuri circula zvonul ca la sefia 0962 anumite grupuri de interese vor sa-l impuna pe generalul Nicu Silvestru, fostul politist acuzat de coruptie, iesit din MI si "recuperat" de SRI - unde a fost facut general. Initiativa apartine unor politicieni sustinuti din spate de foste cadre ale serviciilor de informatii. Decizia privind numirea lui Nicu Silvestru ca adjunct la 0962 a fost deocamdata amanata de ministrul de Interne David.
Pe fondul unor astfel de evolutii, speranta noastra in decizii majore in sfera securitatii nationale se afla intr-o descrestere continua. Deciziile majore sunt mereu amanate ori viciate de orgolii partinice, de perceptii subiective, rupte de realitate, adesea de incompetenta. Legile sigurantei stau la dospit pe ruleta jocurilor politice.
Razvan IONESCU
Asociatia pentru securitate si cooperare regionala "Alianta"

---

Despre autor: