Un "defect" cu rezonanta unica

Lutierul Vasile Gliga din Reghin conduce cea mai mare societate producatoare de viori din tara, fiind recunoscut atat in Europa, cat si in SUA, magazine de reprezentare existand in Statele Unite, Japonia si Australia.
Instrumentele lui Gliga sunt confectionate din lemn - paltin cret si molid - taiat de pe Valea Italianului, situata in Muntii Gurghiului, intre Reghin si Sovata. Se spune ca pana si maestrii italieni Stradivarius, Amatti si Guarnieri ar fi apreciat Valea Gurghiului pentru lemnul sau.
Afacerea a pornit de la prima vioara, confectionata in 1988, acasa, intr-o debara, iar vioara respectiva a fost trimisa la concursul de la Cremona (Italia), fiind extrem de apreciata, povesteste Vasile Gliga, citat de Rompres. El a adaugat ca, desi a lucrat la realizarea viorii peste 300 de ore, a vandut-o in Austria, iar din banii castigati si-a cumparat o masina.
Pe Valea Gurghiului, unde s-a nascut Vasile Gliga, creste asa-numitul paltin cret, o aberatie, care in mod normal se intalneste la unul dintr-o mie de arbori, un defect al paltinului a carui fibra, in loc sa creasca dreapta, creste ondulata. Aceste fibre ondulate dau o rezonanta speciala. Se pare ca in aceasta zona, intre Reghin si Sovata, se intrunesc toate conditiile climaterice pentru dezvoltarea paltinului cret, dar si pentru cea a molidului, folosit pentru fata viorii.
Din acest motiv, la Reghin a fost infiintata prima fabrica de instrumente muzicale din tara, de catre cel mai dibace lutier roman - Boianciuc.
Gliga spune ca o vioara se naste greu, pentru ca lemnul necesita o uscare naturala cam 4-5 ani, dupa care instrumentul trece prin aproximativ 200 de faze de productie, majoritatea manuale. Pentru cele patru clase de viori confectionate la Reghin - scoala, student, profesionale si maestro - preturile variaza intre 50 si 1500 de euro, iar 98% din productia de instrumente a Grupului Gliga ia calea exportului.
Exmatriculat din scoala, Gliga ajunge cel mai mare lutier din tara
Lutierul a parcurs drumul pana la performanta alaturi de sotia lui, Elena. Cei doi au fost exmatriculati din scoala in clasa a XI-a, deoarece au hotarat sa se casatoreasca si au ajuns muncitori necalificati la Fabrica de lemn din Reghin, la sectia de instrumente muzicale - el, la sculptura, ea, la slefuire. Amandoi au urmat liceul la seral, au terminat facultatea la Brasov si s-au intors la Reghin. Intre timp au invatat meserie, au invatat sa cunoasca lemnul, sa-i simta pulsatiile, sa-l transforme in tonalitati diverse, mai ales ca "nici o vioara nu suna la fel cu alta, fiecare este unica", spune Gliga. Dupa ce a realizat ca la fabrica din Reghin lucrurile nu mergeau tocmai bine, el a inceput o afacere pe cont propriu. "Lucram cam 300 de ore pentru un instrument cu coarde, pe care il vindeam cu 600-700 de marci germane. Am pornit cu sase angajati, iar acum avem in jur de 1000", povesteste lutierul. Dupa relansarea afacerii, Gliga a mai infiintat Colegiul particular Mirona, Clubul de Dans Sportiv "Dansul Viorilor" si o gradinita particulara. (L.D.)

---

Despre autor: