In preajma naistului Gheorghe Zamfir, Securitatea a plasat o armata de agenti acoperiti. Omului aplaudat de o intreaga planeta i se deschisese dosarul de urmarire cu numele de cod ZAZU. O alta armata de ofiteri consemna nemultumirile profesionale al
In preajma naistului Gheorghe Zamfir, Securitatea a plasat o armata de agenti acoperiti. Omului aplaudat de o intreaga planeta i se deschisese dosarul de urmarire cu numele de cod ZAZU. O alta armata de ofiteri consemna nemultumirile profesionale ale artistului.

In preajma marelui muzician si virtuoz Gheorghe Zamfir, Securitatea a plasat o armata de agenti sub acoperire. Rolul acestora era sa-l „influenteze pozitiv“ pe Regele Naiului. Omului aplaudat de o intreaga planeta i s-a deschis dosarul de urmarire, cu numele de cod ZAZU, doar pentru ca a afirmat public ca nu i se respectau anumite drepturi de autor ori ca
n-are catedra la Conservator. O nemultumire personala a artistului a fost tratata de catre Securitate precum o problema de importanta nationala. Contraspionajul i-a deschis si regretatului poet Ioan Alexandru - cel care si-a scris opera sub semnul revelatiei si al convertirii - un straniu dosar de urmarire. Motivul: era considerat agent al spionajului britanic.

Suparat pentru ca nu i se acordau drepturile de autor despre care el credea ca i se cuvin, celebrul naist Gheorg he Zamfir si-a manifestat public nemultumirea de mai multe ori. Din acest motiv, in 1978, Securitatea i-a deschis dosar de urmarire informativa sub numele de cod ZAZU. Punerea in miscare a actiunii Securitatii nu era motivata neaparat de nemultumirile naistului, cat de faptul ca acesta acorda interviuri posturilor de radio din strainatate, in special „Europei Libere“.
„La 28 octombrie 1977 - apare scris intr-o nota a Securitatii interne -, (Gheorghe Zamfir-n.n.) a acordat un interviu unui redactor al postului de radio 'Europa Libera>>, in cadrul caruia si-a manifestat nemultumirea sa, care ar fi determinata de urmatoarele aspecte: nu i se acorda drepturi de autor pentru cåntecele inregistrate la 'Electrecord>>, pe discurile care se vand in exterior; nu a fost primit membru al Uniunii Compozitorilor; nu are catedra de nai la Conservator sau la scoala de muzica; nu i se face destula popularitate in tara“.

O problema de stat
In dosar era consemnat si faptul ca artistul avea contacte si cu „persoane din emigratia romana ostila“. Insa principalul scop al Securitatii era sa-l convinga pe naist sa renunte la a mai da interviuri posturilor de radio din strainatate, chiar daca in cadrul lor nu erau atinse chestiuni politice.
Pentru cititorii mai tineri, precizam ca, in acea perioada, orice nemultumire a unui cetatean roman, facuta publica, mai ales cand era vorba despre un artist de talia lui Zamfir, devenea o problema de stat, gestionata, de cele mai multe ori, de catre serviciile secrete.
Ofiterii care se ocupau de naist aveau sarcina sa stabileasca motivele nemultumirilor acestuia si daca „a fost atras la o activitate dusmanoasa impotriva statului nostru de persoane din emigratia romana.“ Povestea cu „activitatea dusmanoasa“ era o gogorita, introdusa in dosar doar pentru a-i da greutate, asa ca nu o sa insistam asupra ei. Important pentru Securitate era sa cunoasca ce voia, de fapt, artistul. Numai ca situatia era de-a dreptul ridicola. Dorintele lui Zamfir nu aveau legatura cu siguranta nationala, asa cum era perceputa in acea perioada de catre autoritatile comuniste. Naistul ceruse doar sa-i fie respectate drepturile de autor, sa fie admis in Uniunea Compozitorilor si sa i se ofere o catedra de nai, nu schimbarea vreunui responsabil al regimului de la Cultura ori Invatamant.

Sursele de langa obiectiv
Dupa deschiderea dosarului de urmarire informativa, in preajma lui Zamfir au fost plasati mai multi agenti acoperiti. Principala lor misiune: sa-l convinga pe artist ca luarile de cuvant la „Europa Libera“ pot fi periculoase si nu aduc nimanui nici un beneficiu. Dar iata ce scria intr-o nota a Securitatii Bucuresti: „Pentru rezolvarea scopului propus au fost luate mai multe masuri, rezultånd urmatoarele: in urma dirijarii pe långa obiectiv a surselor noastre (si cu sarcina de influentare pozitiva asupra sa), cåt si in urma discutiilor avute de acesta cu col. Georgescu Ion si col. Matei Vasile, Zamfir Gheorghe si-a manifestat regretul ca a dat interviul la 'Europa Libera>>“.
Te pufneste si rasul! Artistul a fost si a ramas un rebel, insa, inainte de toate, e un om inteligent. Normal ca
i-a aburit pe securisti, ca doar nu avea nici un sens sa se ia in bete cu cei care puteau sa-i distruga cariera.
Prompt, in dosar s-a consemnat faptul ca Zamfir si-a pus cenusa in cap. Orgoliul celor care lucrau la caz era satisfacut. Ca si cum asta ar fi fost problema.
Probabil ca multi dintre sefii mai isteti ai Securitatii au ras in barba atunci cand au citit in notele despre „roadele“ culese dupa plasarea pe langa obiectiv a agentilor acoperiti.

Mobilizare generala
Si ca toata lumea sa fie multumita, Securitatea a devenit si impresar, considerand, ca si Zamfir de altfel, ca naistului nu i s-a acordat consideratia pe care o merita.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.