Aromanii sunt sau nu romani? (II)

Sunt si alte intrebari, de bun simt, cu privire la spatiul/intinderea populatiilor tracice in antichitate, romanizarea sudului si a nordului Dunarii, pe ce criterii si cine a stabilit cele patru dialecte ale limbii romane. Repet: nu ne-am propus un curs de istorie a sud-estului european (e si imposibil in aceasta pagina - cei interesati trebuie sa urmeze o facultate de profil). Am vrut sa deschidem o fereastra spre intunecata si controversata situatie a populatiilor latinofone suddunarene, pornind de la realitatea aromanilor si a felului in care ar trebui sa se implice acum Romania in pastrarea identitatii acestora. Ca sunt sau nu sunt romani, e in interesul lor sa se pronunte, noi nu facem speculatii pe aceasta tema, vrem doar sa atragem atentia ca, fiind frati de-ai nostri, trebuie sa-i sprijinim in a-si cultiva limba, cultura, traditiile...
Am spus si in precedentul articol, ca vlahii timoceni de la granita bulgaro-sarba si romanii din Banatul Sarbesc sunt romani-romani, chiar daca unii nu sunt recunoscuti ca atare, neavand statutul de minoritari, chit ca romanii timoceni si-au infiintat o asociatie, si-au incropit o biserica si vorbesc, in zeci de sate, o limba romaneasca precum oltenii si banatenii la un loc. Pentru tinerii lor, in special, aradenii si timisorenii au organizat, vara de vara, cursuri speciale de "scris-cititul romanesc"; dascalimea aradeana condusa de Viorel Dolha - presedintele Asociatiei Invatatorilor - si ASTRA Romana Timisoara - secretar general Cristea Sandu-Timoc - au asigurat, fiecare in masura posibilitatilor, vacante romanesti, printre altele, cu lectii si vizitarea unor obiective si monumente, care sa le aminteasca de originea lor comuna cu a poporului roman.
Despre astea, "carcotasii" de pe Internet n-au auzit. In schimb, se intreaba ce legatura exista intre dialectele daco-roman (la nord de Dunare), aroman sau macedo-roman, megleno-roman si istro-roman (in sud), din moment ce "limbile lor difera destul de mult", unele fiind chiar pe cale de disparitie. De-a lungul Evului Mediu, grecizarea si slavizarea popoarelor balcanice au insemnat, pentru insulele de latinitate, un cumplit proces de asimilare, etniile respective rezistand cu greu, aproape eroic, opresiunilor de tot felul. Sa revenim la dialectul daco-roman - provenit din latina vulgara si straromana. Si in spatiul carpato-danubiano-pontic au invadat migratorii, pentru mai mult sau mai putin timp, slavii find cei mai hotarati sa ramana (sec. V-VI), aducand in limba bastinasilor cam 30-35% din vocabular, acestia pastrandu-si structura gramaticala latina, dominandu-i in plan etnic, cultural si lingvistic.
In sudul Dunarii s-a intamplat exact invers. Migratorii slavi si bulgari, intrati in conflict, normal, cu Imperiul Bizantin, au avut castig de cauza, din punct de vedere militar, instalandu-se autoritar in Peninsula, la cumpana mileniilor, precum facusera ungurii in Campia Panonica si apoi in Transilvania. Despre ce s-a intamplat cu populatiile de factura latina/romana in acea vreme, vom vedea in episodul urmator.
P.S. Din partea Asociatiei ASTRA Romana Timisoara, am primit un impresionant Apel, pe care-l vom publica integral, pentru a intelege pe cine doare cu adevarat de soarta romanilor de pretutindeni.

---

Despre autor: