21 Iunie 2007
De la un timp incoace, am evitat sa mai scriu despre rectorul Ecaterina Andronescu de la Universitatea „Politehnica“ din Bucuresti. Motivul a fost unul foarte simplu. M-am plictisit sa tot abordez acest subiect, desi la redactie continua
De la un timp incoace, am evitat sa mai scriu despre rectorul Ecaterina Andronescu de la Universitatea „Politehnica“ din Bucuresti. Motivul a fost unul foarte simplu. M-am plictisit sa tot abordez acest subiect, desi la redactie continuau sa curga reclamatiile si telefoanele, venite din partea profesorilor politehnisti, a unor functionari ai universitatii si, mai ales, din partea unor inalti demnitari de la Ministerul Educatiei, chiar si din partea Corpului de control al institutiei. Trebuie inteles faptul „ca a ma plictisi“ este o sintagma verbala metaforica, deoarece, ori de cate ori am scris despre actiunile negative ale Ecaterinei Andronescu (si am scris, slava Domnului!), inca de pe vremea cand era ministru, printr-un sistem numai de ea stiut, afla sursele si, dupa cateva zile, acestea erau sanctionate sau destituite. Nu mai pun la socoteala zecile de telefoane pe care le dadea pe la conducerea ziarului ca sa fiu tras de urechi si batut cu vatraiul, nu pentru altceva, ci pentru simplul motiv ca am scris despre Politehnica.

Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.