Liderii romanilor din Bulgaria si Serbia s-au intalnit la acest sfarsit de saptamana, la Craiova, cu o serie de personalitati pentru a dezbate situatia romanilor din afara tarii, in cadrul simpozionului “Romanitate si latinitate in Uniunea Eur
Liderii romanilor din Bulgaria si Serbia s-au intalnit la acest sfarsit de saptamana, la Craiova, cu o serie de personalitati pentru a dezbate situatia romanilor din afara tarii, in cadrul simpozionului “Romanitate si latinitate in Uniunea Europeana”. Invitat la manifestare din partea Adminstratiei prezidentiale a fost Eugen Tomac, care a facut o paralela intre “vlahi” si “moldoveni”. El a aratat ca pentru romanii din Serbia si dreapta Dunarii s-a inventat termenul de “vlah”, la fel cum in Basarabia si Bucovina s-a inventat o teorie despre o identitate falsa moldoveneasca. Tomac a analizat fenomenul de “moldovenizare” a romanilor din Basarabia de-a lungul istoriei, dar mai ales in perioada comunista, cand a fost vorba de o “creatie stalinista”. “In ultima perioada s-au emis teorii potrivit carora etnonimul vlah este diferit de roman, ca ar fi un alt popor si o alta etnie”, a subiniat el. Tomac a precizat ca este timpul pentru o mai mare implicare in apararea drepturilor romanilor.
In continuare, profesorul Ovidiu Ghidirmic a vorbit de rolul lui Mihai Emisnescu in aducerea la cunostinta opiniei publice a situatiei romanilor din Valea Timocului. Ghidirmic a lansat conceptul de “panromanism”, care trebuie sa se materializeze in interiorul Uniunii Europene. “De ce sa intram in genunchi in UE, cand putem intra cu fruntea sus”, a spus, la randul sau, istoricul Gheorghe Buzatu.
Profesorul Gheorghe Marinov, roman din Bulgaria, a relatat despre o importanta comunitate romaneasca din zona Kozlodui. El a parut timorat, atitudine care este o reminescenta a politicii de desnationalizare la care au fost supusi romanii in perioada comunista. “Nu facem propaganda. Eu sunt fiu al Bulgariei, dar ma simt roman”, a spus Marinov. Boris Pasuica din Calarasi a avut o atitudine mai transanta, cerand renuntarea la termenul de “vlah”, lucru care pare insa dificil in conditiile in care el s-a cristalizat deja in memoria colectivitatilor de romani de la Sud de Dunare.
Despre problemele romanilor din Bulgaria a vorbit si Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria - AVE. El a atras atentia ca mai multe publicatii locale, cum ar fi “Vidin” si “Nie”, duc o campanie pentru a acredita idea ca intre vlahi si romani nu este nicio legatura.
Aceeasi strategie se aplica si in Serbia, unde la recensamantul din 2002 au existat doua rubrici: una pentru vlahi si una pentru romani, iar cei mai multi s-au declarat vlahi. Aceasta este rezultatul unei politici de asimilare, potrivit lui Draghisa Radulovici, din Partidul Deemocrat al Romanilor din Serbia. “Mama nu m-a crezut cand i-am spus ca la Craiova se vorbeste romaneste”, a povestit el, pentr a arata starea de necunoastere in care sunt tinuti timocenii. Mai multi participanti au facut apel la liderii organizatiilor romanesti din Bulgaria si Serbia sa treaca peste disputele dintre ele si sa-si coalizeze eforturile pentru obtinerea drepturilor. La Craiova, la initiativa fundatiei “Scrisul romanesc”, condusa de profesorul universitar Tudor Nedelcea, se va infiinta un Centru de studii pentru Balcani. La manifestarea organizata de fundatia “Scrisul romanesc” au participat peste 50 de persoane: profesori, oameni de cultura, lideri ai organizatiilor romanesti, jurnalisti.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.