Numele chestorului Virgil Ardelean, proaspat inlocuit de la conducerea Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, este vehiculat in mediile judiciare si politice ca posibil viitor pres
Numele chestorului Virgil Ardelean, proaspat inlocuit de la conducerea Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, este vehiculat in mediile judiciare si politice ca posibil viitor presedinte al nou-infiintatei Agentii Nationale pentru Integritate (ANI)

Surse din mediile respective iau in calcul ca „Vulpea“ sa conduca structura care va verifica averile demnitarilor

Un alt nume vehiculat pentru presedintia ANI este cel al lui Victor Alistar, presedintele Asociatiei Transparency International

Informatia are la baza doar cateva surse si nu poate fi verificata, la acest moment, insa exista cateva stranii coincidente care dau greutate informatiei potrivit careia Virgil Ardelean ar putea deveni presedintele ANI

Coincidentele sunt legate de prima demisie a lui Ardelean, in iulie 2006, in aceeasi perioada in care proiectul Legii ANI a ajuns in Parlament, precum si de tergiversarea adoptarii acestui act normativ, in paralel cu amanarea acceptarii demisiei “Vulpii“

Coincidenta “coincidentelor&ld quo; a avut loc pe 9 mai a.c., cand Senatul a adoptat Legea ANI, in aceeasi zi demisia lui Ardelean ajungand la mapa premierului Tariceanu, care a acceptat-o


Numele chestorului Virgil Ardelean, proaspat inlocuit de la conducerea Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, este vehiculat in mediile judiciare si politice ca posibil viitor presedinte al nou-infiintatei Agentii Nationale pentru Integritate (ANI). Surse din mediile respective iau in calcul, ca varianta, ca „Vulpea“ sa conduca structura care va verifica averile demnitarilor. Un alt nume vehiculat pentru presedintia ANI este cel al lui Victor Alistar, presedintele Asociatiei Transparency International. Informatia are la baza doar cateva surse si nu poate fi verificata, la acest moment, insa exista cateva stranii coincidente care dau greutate informatiei potrivit careia Virgil Ardelean ar putea deveni presedintele ANI.

Demisia chestorului Virgil Ardelean de la conducerea DGIPI a zacut pe masa premierului Calin Popescu Tariceanu din luna iulie a anului trecut. Eliberarea din functie a „Vulpii“ a fost respinsa de catre seful Executivului, pe motiv ca fostul ministru de interne, Vasile Blaga, nu a gasit un inlocuitor pe masura pentru comanda serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor. Persoana propusa de Blaga pentru a-i succeda lui Ardelean la „Doi s'un sfert“, liberalul Alexandru Boer, nu a fost acceptata de seful Guvernului. Iata ca saptamana aceasta, subit, lui Ardelean i-a fost gasit, in sfarsit, mult asteptatul inlocuitor, in persoana generalului (r) Petru Albu, iar premierul Calin Popescu Tariceanu a acceptat demisia „Vulpii“. Surse judiciare, dar si din mediul politic, in special din sfera Parlamentului, acrediteaza ideea ca, de fapt, lui Ardelean i s-a facut loc pentru presedintia Agentiei Nationale de Integritate, structura aflata sub controlul Senatului Romaniei, care va verifica declaratiile de avere ale demnitarilor si care va propune instantei de judecata cofiscarea averilor dobandite ilicit de alesii neamului si de inaltii functionari publici.

Prima coincidenta
In lipsa unor date certe cu privire la instalarea lui Ardelean la conducerea ANI, informatia venita pe surse poate fi interpretata ca o simpla speculatie. Numai ca „Gardianul“ a identificat trei stranii coincidente legate de fostul sef al „Doi s'un sfert“ si de mult discutatul proiect al Legii ANI, care dau greutate acestei informatii.

Prima coincidenta este legata de luna iulie a anului trecut. Astfel, pe 11 iulie 2006, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil proiectului Legii ANI, in varianta propusa de Monica Macovei. Noua zile mai tarziu, pe 20 iulie 2006, chestorul Virgil Ardelean si-a dat demisia din functia de director al DGIPI, pe motiv ca politistii nu l-au gasit la domiciliu pe sirianul Omar Hayssam, pentru a-l prezenta in fata instantei de judecata. Ministrul de atunci al internelor, Vasile Blaga, a luat in aceeasi zi act de demisia „Vulpii“, pe care i-a inaintat-o premierului Calin Popescu Tariceanu. Patru zile mai tarziu, pe 24 iulie 2006, proiectul Legii ANI, in varianta Macovei, ajunge in Parlament.

A doua coincidenta
A doua coincidenta este legata de o serie de evenimente petrecute intre lunile august si decembrie ale anului trecut. Astfel, pe 29 august 2006, Biroul Permanent al camerei superioare a Parlamentului stabileste ca Senatul este camera decizionala pentru adoptarea Legii ANI. Trei zile mai tarziu, pe 1 septembrie 2006, Vasile Blaga il propune pe consilierul sau, Alexandru Boer, la sefia DGIPI. Reactia lui Tariceanu cu privire la aceasta propunere vine cu o intarziere de 26 de zile. Pe 27 septembrie 2006, premierul anunta ca nu este de acord cu „ungerea“ lui Alexandru Boer la conducerea serviciului secret al MAI. O luna mai tarziu, pe 30 octombrie 2006, Camera Deputatilor adopta Legea ANI, intr-o varianta ce nu mai seamana deloc cu textul proiectului avizat pe 11 iulie de Consiliul Legislativ, iar pe 2 noiembrie, proiectul modificat al Legii ANI se inregistreaza la Senat, unde „moare“ pana in luna mai a anului curent, cu toate ca termenul la care Comisia juridica, cea pentru drepturile omului si cea pentru integrare trebuia sa isi dea avizul a expirat la 13 decembrie 2006.

A treia coincidenta
Iata cum Virgil Ardelean a ramas in functie inca zece luni, desi demisionase, iar Legea ANI a ramas si ea „moarta“ la Senat. Pana in luna mai a acestui an, cand are loc a treia si cea mai spectaculoasa coincidenta, care il leaga pe „Vulpea“ de postul de presedinte al ANI. Astfel, la 7 mai 2007, comisiile juridica si a drepturilor omului din Senat au dat in sfarsit avizul favorabil Legii ANI, modificata din nou. In aceeasi zi, potrivit informatiilor din MIRA, Virgil Ardelean ii cere noului ministru Cristian David sa discute cu premierul Tariceanu despre aprobarea demisiei pe care seful DGIPI si-a dat-o inca din 20 iulie 2006. Ardelean si-a dat, practic, a doua demisie. Doua zile mai tarziu, pe 9 mai 2007, senatorii voteaza in unanimitate Legea ANI, iar in aceeasi zi demisia lui Ardelean ajunge la mapa lui Calin Popescu Tariceanu.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.