Bucurestiul este departe de organizarea metropolelor occidentale

Ca, dintre toate orasele tarii, Capitala cunoaste cea mai ampla dezvoltare, este o situatie fireasca, in deplina concordanta - insa la un alt nivel, desigur - cu ceea ce se intampla in celelalte state ale lumii. Surpriza apare insa la o analiza mai detaliata a modului in care se desfasoara aceasta dezvoltare, ce poate fi caracterizat cat se poate de simplu: haotic.
"O organizare de tipul celei in care Bucurestiul sa fie impartit ca marile metropole occidentale, in zona rezidentiala, zona de recreere, zona industriala si zona de birouri presupune o viziune coerenta pe termen lung si un plan de dezvoltare la nivel metropolitan, bine conturat si urmat pe o perioada de zeci de ani", este de parere Mihai Plaesu, consultant senior in cadrul departamentului de investitii al DTZ Echinox. "Pana in prezent, nu am constatat existenta unei asemenea viziuni din partea autoritatilor, si, pe masura ce acestea s-au succedat, politicile au fost permanent modificate," adauga specialistul intr-o analiza asupra directiilor de dezvoltare inregistrate in Capitala.

Birourile nu se inghesuie spre centru

Daca, in alte capitale ale lumii, o concentrare a spatiilor de birouri, de tip Central Business District, constituie aproape o regula a organizarii metropolitane, Bucurestiul este si, se pare, va fi si in continuare, departe de un asemenea deziderat. Astfel, la ora actuala, locatia preferata pentru dezvoltarile de birouri este nordul, in timp ce zona centrala ocupa un loc secundar. Ba chiar mai mult decat atat, developerii au inceput sa acorde atentie si altor zone, ca vestul, estul si sudul, aici existand deja ample proiecte in derulare. "Daca aceste proiecte, in zone care pana in prezent nu au fost de mare interes, vor avea si succes (in sensul ca se vor inchiria), atunci putem asista chiar la o raspandire a pietei birourilor, in loc de o concentrare", este de parere Plaesu.
In acest context, reticenta dezvoltatorilor de a-si indrepta atentia catre centrul Capitalei, atunci cand vine vorba de proiecte de talie mare, este cauzata, in opinia analistului DTZ, de o serie de factori, cum ar fi: dificultatea de a achizitiona terenuri de marime si forma optime, traficul, densitatea constructiilor existente si reglementarile pentru zonele protejate. "Exista insa si exceptii notabile, cum ar fi Proiectul Esplanada sau Casa Radio", puncteaza Plaesu.

Zonele rezidentiale se dezvolta concentric

Zonele rezidentiale sunt si ele departe de o organizare structurata, acestea dezvoltandu-se, conform analistului, "oarecum in cercuri concentrice, cu o extindere in ultima vreme catre nord, spre Padurea Baneasa". Daca segmentul rezidential de lux este singurul concentrat intr-o anumita zona (in nord), acest lucru nu pare sa se aplice, nici macar in viitorul apropiat, pentru celelalte segmente: "Nu credem ca pe viitor se va concentra elementul rezidential din oras intr-o singura zona", subliniaza consultantul DTZ.
In ceea ce priveste zonele de recreere, concentrate indeosebi (insa nu exclusiv) in partea de nord a orasului (parcul Herastrau, padurea Baneasa), acestea sunt marcate de insuficienta. "Este greu de imaginat un oras cu doua milioane de locuitori cu o singura zona de recreere, care, implicit, ar deveni greu accesibila si foarte aglomerata, facand dificila tocmai recreerea", subliniaza Plaesu.
Elementul lipsa in tot acest tablou al dezvoltarilor bucurestene sunt spatiile industriale, pentru care, arata analistul DTZ, "locatia optima este, evident, in afara orasului, in proximitatea autostrazilor si in jurul liniei de centura".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe